Connect with us

Cotidian

Alfabetul reciclării. Cum pot fi colectate separat 100 de obiecte uzuale

Published

on

Colectarea  selectivă este una dintre marile provocări ale României în ceea ce privește protecția mediului. Brașovul nu face excepție de la această tendință, în ultimii ani fiind făcute investiții semnificative: au fost achiziționate eco-insule (în care se pot depune deșeurile pe fracții), dar au fost montate și coșuri stradale speciale.

Pe de altă parte, colectarea selectivă începe de „de la firul ierbii”, adică de la cetățeni. Ei sunt cei care, încă din casă, sortează deșeurile, însă, nu de puține ori, este pus în situația de a se întreba: „Asta e la menajere sau la reciclabile?” sau „Asta unde trebuie aruncată?”.  Aceste întrebări sunt firești, pentru că, dacă ne referim strict la ambalaje, deșeurile nu mai sunt acum „ca pe vremea bunicii”

„Oamenii au nevoie de o listă clară” 

De altfel, în anul 2021, Bogdan Constantinescu, managerul general al BRAI CATA SRL, unul dintre operatorii de salubritate din municipiul Brașov sublinia faptul că „nu este întotdeauna cum se poate crede la prima vedere, întâlnim de foarte multe ori caserole din polistiren pentru alimente sau pungi de chips-uri, în sacii galbeni pentru deșeuri reciclabile. Oamenii au nevoie de o listă clară, în care să poată găsi, în ordine alfabetică, funcție de denumirea obiectelor, indicații despre categoria de deșeuri în care se încadrează. O dată cu intrarea în vigoare a măsurii „plătești pentru cât arunci” și când va începe monitorizarea deșeurilor, fiecare dintre noi va avea nevoie de o astfel de listă afișată la loc vizibil, în casă”. 

Experții BRAI CATA SRL au întocmit o listă cu 100 de obiecte uzuale în ordine alfabetică și categoriile în care se încadrează fiecare din acestea, pentru ca oricine colectează separat deșeurile să aibă la îndemână un „alfabet al reciclării”.

Alfabetul reciclării: 

A

Ambalajul biscuiților = PLASTIC

Ambalajul condimentelor = HÂRTIE ȘI CARTON

Ambalajul din hârtie al mezelurilor = DEȘEURI REZIDUALE

Ambalajul prezervativului = PLASTIC

B

Bibelourile = DEȘEURI REZIDUALE

Bidoanele de detergent lichid = PLASTIC

Bonurile de la cumpărături = (cele albe = DEȘEURI REZIDUALE; cele albastre – HÂRTIE)

Borcanele = STICLĂ

Brichetele = DEȘEURI PERICULOASE din deșeuri menajere.

Buretele de vase = DEȘEURI REZIDUALE

C

Cablurile uzate = DEEE

Cada = DEȘEURI VOLUMINOASE

Caietele = HÂRTIE ȘI CARTON

Cana spartă = DEȘEURI REZIDUALE

Capacele de borcane = METAL

Cartoanele de ouă = HÂRTIE ȘI CARTON

Caserola din plastic pentru carne = DEȘEURI REZIDUALE

Caserola din polistiren pentru legume = PLASTIC

Caserola din polistiren pentru carne = DEȘEURI REZIDUALE

Caseta video și audio = PLASTIC

Cataloagele supermarketurilor = HÂRTIE ȘI CARTON

Cărțile = HÂRTIE ȘI CARTON

CD-ul = PLASTIC

Cheile = METAL

Chiuveta = DEȘEURI VOLUMINOASE

Cosmeticele expirate  (spray, fixativ, vopsele de păr, lacuri de unghii) – DEȘEURI PERICULOASE din deșeuri menajere

Covorul = DEȘEURI VOLUMINOASE

Cutia din carton a medicamentelor = HÂRTIE ȘI CARTON

Cutia ambalaje băuturi  gen Tetra Pak = PLASTIC

Cutia de conserve = METAL

Cutia de iaurt = PLASTIC

Cutia pentru cremă de brânza  = PLASTIC

Cutia de icre = PLASTIC

Cutia de la bețele pentru urechi = PLASTIC

Cutia metalică de vopsea = DEȘEURI PERICULOASE

Cutia de pantofi = HÂRTIE ȘI CARTON

Cutia de pizza = HÂRTIE ȘI CARTON

Cutia din carton pentru ambalaj = HÂRTIE ȘI CARTON

D

Discurile demachiante = DEȘEURI REZIDUALE

Dosarul din plastic = PLASTIC

Doza de suc și de bere = METAL

E

Excrementele de câini și pisici = DEȘEURI REZIDUALE

Electricele și electrocasnicele = DEEE

F

Farfuria spartă = DEȘEURI REZIDUALE

Folia alimentară din plastic = PLASTIC

Folia alimentară din aluminiu = DEȘEURI REZIDUALE

Folia de hârtie de la ciocolată = DEȘEURI REZIDUALE

Folia metalică de la ciocolată = DEȘEURI REZIDUALE

Folia pastilelor = PLASTIC

Folia de aluminiu de la iaurt = DEȘEURI REZIDUALE

Folia din aluminiu de la cutiile și borcanele de ness = DEȘEURI REZIDUALE

Folia caserolelor din plastic = PLASTIC

Frunzele uscate = COMPOST

G

Guma de mestecat = DEȘEURI REZIDUALEH

Hainele = DEȘEURI REZIDUALE

Hârtia de la unt = DEȘEURI REZIDUALE

Hârtia igienică = DEȘEURI REZIDUALE

Hârtia de copt folosită = DEȘEURI REZIDUALE

J

Jarul din sobă = COMPOST

L

Laveta de bucătărie = DEȘEURI REZIDUALE

M

Măștile = DEȘEURI REZIDUALE

Mănușile din plastic = PLASTIC

Mănușile de menaj = DEȘEURI REZIDUALE

Mâncarea gătită = DEȘEURI REZIDUALE

Mobilierul = DEȘEURI VOLUMINOASE

P

Paharele si farfuriile din plastic utilizate = DEȘEURI REZIDUALE

Paharele si farfuriile din carton utilizate = DEȘEURI REZIDUALE

Pachetele de țigări = HÂRTIE ȘI CARTON

Pungile bio din supermarketuri = DEȘEURI REZIDUALE

Pungile din plastic = PLASTIC

PET-urile = PLASTIC

Pixurile uzate = PLASTIC

Plasticul de la baxurile de apă = PLASTIC

Plasticul în care e ambalat cașcavalul = PLASTIC

Praful din aspirator = COMPOST

Prezervativul = DEȘEURI REZIDUALE

Pungile de la pui = PLASTIC

Pungile de mâncare pentru câini/pisici = PLASTIC

Pungile de chips uri = PLASTIC

R

Recipientele pentru șampon, săpun sau gel de duș = PLASTIC

Recipientele pentru soluții de curățare = PLASTIC

Recipientele pentru cremă = PLASTIC

Resturile de fructe și legume = COMPOST sau DEȘEURI REZIDUALE acolo unde nu se colectează separate deșeurile biodegradabile.

Resturile de țigări sau de heets-uri = DEȘEURI REZIDUALE

Revistele = HÂRTIE ȘI CARTON

S

Scutecele absorbante = DEȘEURI REZIDUALE

Șervețelul din hârtie folosit = DEȘEURI REZIDUALE

Sticla de bere = STICLĂ

Sticla de ulei = PLASTIC

Sticla altor tipuri de băuturi = STICLĂ

T

Tacâmurile din plastic = DEȘEURI REZIDUALE

Tamponul = DEȘEURI REZIDUALE

Telefonul = DEEE

Tocătorul din plastic = PLASTIC

Tocătorul din lemn = DEȘEURI VOLUMINOASE

Tubul de ketchup = PLASTIC

Tubul de spray = METAL (deșeu periculos din deșeu municipal si asimilabil)

Tubul de vopsea de păr = METAL (deșeu periculos din deșeu municipal și asimilabil)

Tubul de pastă de dinți = PLASTIC

V

Vasul de WC = DEȘEURI VOLUMINOASE

Y

Yala uzată = METAL

 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Instapress

    10/04/2023 at 10:35

    Bravo Brasovului pentru eforturile sale de promovare si educare a colectarii selective! Datorita listei alfabetice mentionate, fiecare dintre noi putem fi siguri ca deseurile sunt eliminate corect si cu respect pentru mediul inconjurator!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Trending