Ramai la curent!

Cotidian

Zahărul românesc sub brandul Bod reapare pe piaţă, însă produs în fabrica din alt judeţ

Publicat

in

Unul dintre investitorii români care au achiziţionat Fabrica de Zahăr din Luduş, Mihaela Neagu, a declarat, miercuri, că după reînceperea producţiei de către această companie, primele cantităţi de zahăr produse în oraşul mureşean au ajuns deja în magazine, sub brandul Bod.

„Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă, citată de Agerpres.

După închiderea fabricii de la Braşov, zahărul sub brandul Bod era adus din Ucraina şi ambalat în România pentru a fi vândut pe piaţa de la noi.

Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, judeţul Braşov, investitorul a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.

„Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

„Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, împreună cu Mihaela Neagu, unul dintre investitorii care au cumpărat Fabrica de Zahăr Luduş, au avut miercuri, la Luduş, o întrevedere cu mai mulţi producători de sfeclă de zahăr.

Fabrica de zahăr din Luduş a fost preluată în primăvară de la grupul francez Tereos de doi antreprenori români, după ce în cursul anului trecut s-a discutat despre închiderea acesteia. Grupul francez cumpărase fabrica în 2012, însă această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după 2014. În această fabrică s-a prelucrat de-a lungul anilor sfeclă de zahăr produsă de cultivatori din mai multe judeţe din centrul ţării, cum ar fi Cluj, Mureş, Sibiu, Alba, Braşov şi Bistriţa-Năsăud.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

ANALIZA BVM. Minus 145 de posturi din organigrama Primăriei Brașov și a unor servicii din subordinea Consiliului Local

Publicat

in

Primăria Brașov și instituțiile și serviciile publice din subordinea Consiliului local vor avea organigramele mult diminuate, din schemele de personal urmând să fie tăiate 145 de posturi.

Numărul maxim de posturi maxim de posturi la nivelul municipiului,a fost transmis de Prefectura Brașov, iar Consiliul Local Brașov va trebui să aprobe hotărâre aferentă în ședința de plen din 31 martie.

Conform calculului Prefecturii, anaizat de Brașov Metropoluitan, în organigramele Primăriei Brașov (aparatul de specialitate al primarului), Direcției Fiscale Brașov, Serviciului Public Administrare Piețe, Direcției Administrare Infrastructură Sportivă, Grădinii Zoologice și Clubului Sportiv Municipal Brașov (doar activitatea administrativă, fără secțiile sportive) trebuie să includă un număr total de 523 de posturi. În prezent, în organigramele acestor instuții sunt 668 de podturi, însă nu toate sunt ocupate.

Posturi vor fi tăiate din fiecare instituție:

  1. 1. Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Brașov: 65 de posturi – de la 336 la 271;
  2. 2. Direcția Fiscală Brașov: 33 de posturi – de la 151 la 118;
  3. 3. Serviciul Public Administrare Piețe Brașov: 13 posturi – de la 52 la 39;
    4. Direcția Administrare Infrastructură Sportivă Brașov: 12 posturi – de la 51 la 39;
  4. 5. Grădina Zoologică Brașov: minus 20 de posturi– de la 63 la 43;
  5. 6. Clubul Sportiv Municipal Corona Brașov: minus 2 posturi– de la 15 la 13 posturi.

Citește mai departe

Cotidian

Compania Apa Brașov vrea să rezolve problema apei cu turbiditate. La Uzina de Apă Tărlung va fi adăgată o nouă treaptă de tratate

Publicat

in

Apa tulbure nu va mai curge la robinetele brașovenilor. Astfel, printr-un proiect cu finanțare europeană, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, Compania Apa Brașov va realiza la Uzina de Apă Tărlung un decantor lamelar, care va permite tratarea apei foarte tulburi (cu o turbiditate mai mare de 80 NTU). În aceste condiții, uzina de la acumularea Tărlung va putea furniza apă și în perioadele în care sunt viitori, iar apa din lac devine extrem de tulbure.

Pentru montarea și punerea în funcțiune a decantorului, operatorul regional de apă a lansat o licitație cu o valoare estimată de 20.752.117 lei, fără TVA.

Decantorul va procesa 510 litri de apă pe secundă

Noul echimament va avea o capacitate de procesare de 510 l/s și va completa actualul sistem de tratare a apei de la uzina de apă.

În prezent, în cazul în care apa din lac devine foarte tulbure și nu mai poate fi tratată, Compania Apa Brașov apelează la sursele subterane, însă costurile sunt mai mari.
Din lacul de acomulare de pe pârâul Tărlung este alimentat municipiul Brașov și localitățile din Zona Metropolitană deservite de operatorul regional de apă.

Citește mai departe

Cotidian

Închiderea gropii de deșeuri industriale de la Timiș-Triaj, mai costisitoare pentru bugetul local al Brașovului. Cofinanțarea municipiului crește cu aproape 21%

Publicat

in

Transformarea fostului depozit de deșeuri industriale nepericuloase din zona Timiș – Triaj a municipiuliui Broșov va pune o presiune suplimentară pe bugetul local, față de estimarea inițială.

Pentru acest proiect,estimat la 135.453.971 lei (TVA inclus), Primăria Brașov a depus o cerere de finanțare europeană prin Programul Regiunea Centru, iar la momentul respectiv municipalitatea brașoveană a luat în calcul o contribuție de 50.698.443,00 lei (inclusiv TVA), reprezentând cheltuielile neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2 % din valoarea eligibilă a proiectului.

Între timp, Primăria Brașov a primit o adresă de la autoritatea finanțatoare, prin care se solicită Primăriei Brașov „modificarea contribuției proprii în conformitate cu prevederile ghidului solicitantului, respectiv majorarea contribuției proprii de la 2% la 22,71%”. În aceste condiții, suma ce trebuie asigurată de la bugetul locoal va fi de 68.607.073 lei (inclusiv TVA), majorarea fiind de 17.908.630 lei.

Proiectul are ca obiectiv reabilitarea ecologică și reconversia amplasamentului fostului depozit, prin transformarea acestuia într-un spațiu verde urban.

Citește mai departe

Trending