VIDEO. Cetățuia de pe Dealul Straja, un „monument dominant” al Brașovului? Istoricul Adrian Andrei Rusu: „Este importantă citadela, nu tufa de lângă”

Directorul Muzeului Județean de Istorie, Nicolae Pepene, a lansat vineri volumul „Cetățuia Brașovului”, o monografie a monumentului de pe Dealul Straja (sau Dealul Sfântul Martin, cum se numea în urmă cu mai multe secole). Volumul, care are aproximativ 330 de pagini, acoperă istoria Cetățuii și a întregii zone din momentul în care fortificația era o simplă construcție defensivă de lemn și se încheie în zilele noastre, după ce fortăreața a fost preluată de Municipiul Brașov.

De altfel, așa cum a spus chiar autorul cărții, această lucrare poate fi un punct de pornire pentru viitorul Cetățuii, iar câteva sfaturi au fost date de istoricul și arheologul Adrian Andrei Rusu, cel care a scris prefața volumului.

„Când am vizitat mai temeinic citadela, în urmă cu peste un deceniu, era abandonată unei vegetații pe care doar niște ecologiști obtuzi o puteau apăra, gunoaie care rememorau vechile hoteluri din vremea comunismului, cu tencuieli prăbușite sau pline de graffiti și inventare în răspăr”, a descris arheologul modul în care a perceput el monumentul.

În opinia lui, Cetățuia sau „Citadela” este un monument istoric dominant pentru Brașov, însă „toate semnele politice ne arată că nu știm ce să facem cu el”.

De asemenea, el a avut remarci nu tocmai măgulitoare la adresa celor care au realizat strategiile de marketing și de promovare a Țării Bârsei și municipiului Brașov.

„Ajungem în Bârsa să visăm comod, peste tot, teutoni, să le lungim existența și faptele mai mult decât au existat și au fost ele în realitate, să ne drapăm în costume zise de-ale lor. (…) În rest nu facem decât să ajungem să aducem junii care să defileze pe cai mascați. Revigorarea Cetățuii nu se bazează pe niciuna dintre extreme, pe teutoni sau juni. Cei care vor lectura pagini vor înțelege de ce avea ea (Cetățuia, n.r.) nevoie”, este imaginea prezentată de Adrian Andrei Rusu.

„Este importantă citadela, nu tufa de lângă”

După lansarea oficială a cărții, Adrian Rusu a fost mai detaliat în ceea ce privește modul în care ar trebui „readusă la viață” Cetățuia.

Astfel, el descris vegetația de pe Dealul Straja drept o „junglă” care îi dă dealului aspectul de „barbă nerasă”. Opinia lui este că această vegetație, care, în fața unei fortărețe nu a existat, ar trebui îndepărtată.

„Nu se poate admite ca o fortificație să aibă tufe și copaci la 5 metri de zid. Tot ce e acolo este o vegetație de junglă, o barbă nerasă a dealului pe care se găsește monumentul. Ecologiștii să își caute alte ținte, nu acest monument, care trebuie să existe în sine. Nu combinat sau nu din cauza unor păsărele trebuie să neglijăm o fortificație care are 400 de ani. Ea trebuie să se vadă din toate punctele Brașovului, așa cum s-a văzut. Este importantă citadela, nu tufa de lângă”, a declarat Rusu.

În aceste condiții, monumentul va deveni vizibil și, automat, îi va atrage pe turiști.

Un primar își poate revendica dreptul de a avea o inscripție

Pe de altă parte, Rusu a avertizat și că restaurarea monumentului va dura mult, iar pentru ca proiectul să nu fie blocat, va fi nevoie ca politicienii să își asume acest proiect și să îl continue, chiar dacă se schimbă conducerea Primăriei Brașov și majoritatea din Consiliul Local. Ba mai mult, el a precizat că, în cazul în care va face ceva pentru cetățuie, orice primar își poate revendica dreptul de a avea o inscripție, așa cum s-a întâmplat și în trecut și așa cum se practică în multe locuri din lume.