Brașovul a ajuns “orașul șobolanilor cu covrigi în coadă”. Rozătoarele s-au obișnuit deja cu oamenii, în timp ce Primăria anunţă abia acum “a doua campanie de deratizare”

De mai multă vreme, Brașovul este invadat de șobolani. Campania în care operatorul de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a montat în orașul dispozitive în care era plasată otravă pentru șoareci și avea grijă să le alimenteze constant, pare a fi devenit o amintire. Sau poate nu a avut succes. Cert este că, șobolanii au început să se înmulțească, iar în multe locuri din Brașov se plimbă fără nicio teamă pe trotuare, pe lângă farmacii, magazine alimentare, prin parcuri, pe la platformele de deșeuri.

Probabil că nu au ajuns la “numărul critic” până acum astfel încât și Primăria Brașov să conștientizeze că orașul are o problemă şi să ia mai repede măsuri. În mai multe rânduri, până acum, rozătoarele au putut fi văzute chiar ziua în amiaza mare, în locuri intens circulate, semn că s-au obişnuit cu oamenii. Chiar şi azi, unul dintre cititorii noştri ne-a trimis imaginile alăturate, din staţia RATBV de la Tractorul.

Municipalitatea a anunţat o nouă campanie de deratizare după 1 august

După mai multe plângeri din partea cetăţenilor, mai mult sau mai puţin oficiale, Municipalitatea a anunţat azi, în al doisprezecelea ceas, că urmează “a doua etapă de deratizare” pe domeniul public şi privat, din acest an, la 1 august.

Campania se va desfășura cu 20 de echipe, în perioada 1 – 7 august, în intervalul orar 8.00-20.00, în funcție de condițiile meteo, au anunţat reprezentanţii Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Acțiunea de deratizare constă în amplasarea – în stațiile de intoxicare montate în jurul blocurilor de locuințe, lângă gardurile vii de pe domeniul public, în parcuri, în vecinătatea locurilor de joacă, a platformelor de gunoi, în curțile unităților de învățământ și în alte zone din municipiu – a substanțelor raticide, sub forma de pastă. Stațiile de intoxicare sunt de culoare neagră, prevăzute cu sistem de închidere, rezistente la umezeală, care să nu permită accesul copiilor sau al animalelor la substanța raticidă.

Produsul utilizat este Colbrom, sub formă de pastă de culoare albastră, produs avizat de Ministerul Sănătății.

Antidotul, în caz de intoxicare accidentală, este vitamina K, pe care operatorul care gestionează activitatea de deratizare, Coral Impex SRL, o asigură Spitalului Județean de Urgență Brașov.

Deși stațiile de intoxicare sunt astfel proiectate pentru a nu permite accesul altor animale la substanța raticidă, posesorii de animale sunt rugaţi ca, în zonele unde s-a aplicat tratamentul pentru combaterea rozătoarelor, să țină câinii în lesă, ca o măsură suplimentară pentru a se asigura că nu intră în contact, accidental, cu produsele raticide.

Ce boli pot produce şobolanii şi alte rozătoare

Rozătoarele pot transmite boli foarte grave, printre care reamintim:

• Leptospiroza, cea mai comună boală transmisă de către șobolani, specifică atât animalelor, cât și oamenilor. Putem să ne îmbolnăvim în momentul în care intrăm în contact cu apa, alimentele sau solul contaminate cu urina sau fecalele rozătoarelor infestate. Simptomele seamănă foarte mult cu gripa și apar după o perioadă de incubație de 20 de zile. Este esențial ca boala să fie tratată din timp; dacă se agravează, poate duce la insuficiență renală, hepatită sau meningită, producând, în unele cazuri, decesul persoanei;
• Hantavirusul poate fi inhalat sau transmis prin intermediul unei mușcături, prin intermediul fecalelor și urinei rozătoarelor ori prin intermediul mâncării contaminate. Simptomele nu apar imediat, ci chiar și după 5 săptămâni, și sunt confundate cu simptomele gripei. Acestea includ: oboseala, febra, dureri musculare în coapse, șolduri, spate și umeri, dureri de cap, amețeală, frisoane, precum și dureri abdominale, greață sau diaree. Ulterior, pot apărea simptome de afecțiuni ale aparatului respirator, ca, de pildă, insuficiență respiratorie și tuse. Rata de mortalitate la boala respiratorie provocată de acest virus este de 38%.
• Coriomeningita Limfocitară (CML), o infecție transmisă de șoarecele de casă. Se estimează că aproximativ 5% dintre șoarecii de casă pot purta acest virus și pot infesta și alte rozătoare, ca, de pildă, hamsterii. Transmiterea virusului se face asemănător  hantavirusului, doar prin contactul cu rozătoarele bolnave. Nu a fost raportată până acum transmiterea de la o persoană la alta, însă poate fi vorba de un risc în cazul mamă-fetus. În cazul îmbolnăvirii, necesită spitalizare, altfel efectele pot fi mortale.