Brașovul a ajuns „orașul șobolanilor cu covrigi în coadă”. Rozătoarele s-au obișnuit deja cu oamenii, în timp ce Primăria anunţă abia acum „a doua campanie de deratizare”
De mai multă vreme, Brașovul este invadat de șobolani. Campania în care operatorul de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a montat în orașul dispozitive în care era plasată otravă pentru șoareci și avea grijă să le alimenteze constant, pare a fi devenit o amintire. Sau poate nu a avut succes. Cert este că, șobolanii au început să se înmulțească, iar în multe locuri din Brașov se plimbă fără nicio teamă pe trotuare, pe lângă farmacii, magazine alimentare, prin parcuri, pe la platformele de deșeuri.
Probabil că nu au ajuns la „numărul critic” până acum astfel încât și Primăria Brașov să conștientizeze că orașul are o problemă şi să ia mai repede măsuri. În mai multe rânduri, până acum, rozătoarele au putut fi văzute chiar ziua în amiaza mare, în locuri intens circulate, semn că s-au obişnuit cu oamenii. Chiar şi azi, unul dintre cititorii noştri ne-a trimis imaginile alăturate, din staţia RATBV de la Tractorul.
Municipalitatea a anunţat o nouă campanie de deratizare după 1 august
După mai multe plângeri din partea cetăţenilor, mai mult sau mai puţin oficiale, Municipalitatea a anunţat azi, în al doisprezecelea ceas, că urmează „a doua etapă de deratizare” pe domeniul public şi privat, din acest an, la 1 august.
Campania se va desfășura cu 20 de echipe, în perioada 1 – 7 august, în intervalul orar 8.00-20.00, în funcție de condițiile meteo, au anunţat reprezentanţii Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.
Acțiunea de deratizare constă în amplasarea – în stațiile de intoxicare montate în jurul blocurilor de locuințe, lângă gardurile vii de pe domeniul public, în parcuri, în vecinătatea locurilor de joacă, a platformelor de gunoi, în curțile unităților de învățământ și în alte zone din municipiu – a substanțelor raticide, sub forma de pastă. Stațiile de intoxicare sunt de culoare neagră, prevăzute cu sistem de închidere, rezistente la umezeală, care să nu permită accesul copiilor sau al animalelor la substanța raticidă.
Produsul utilizat este Colbrom, sub formă de pastă de culoare albastră, produs avizat de Ministerul Sănătății.
Antidotul, în caz de intoxicare accidentală, este vitamina K, pe care operatorul care gestionează activitatea de deratizare, Coral Impex SRL, o asigură Spitalului Județean de Urgență Brașov.
Deși stațiile de intoxicare sunt astfel proiectate pentru a nu permite accesul altor animale la substanța raticidă, posesorii de animale sunt rugaţi ca, în zonele unde s-a aplicat tratamentul pentru combaterea rozătoarelor, să țină câinii în lesă, ca o măsură suplimentară pentru a se asigura că nu intră în contact, accidental, cu produsele raticide.
Ce boli pot produce şobolanii şi alte rozătoare
Rozătoarele pot transmite boli foarte grave, printre care reamintim:
Leptospiroza, cea mai comună boală transmisă de către șobolani, specifică atât animalelor, cât și oamenilor. Putem să ne îmbolnăvim în momentul în care intrăm în contact cu apa, alimentele sau solul contaminate cu urina sau fecalele rozătoarelor infestate. Simptomele seamănă foarte mult cu gripa și apar după o perioadă de incubație de 20 de zile. Este esențial ca boala să fie tratată din timp; dacă se agravează, poate duce la insuficiență renală, hepatită sau meningită, producând, în unele cazuri, decesul persoanei;
Hantavirusul poate fi inhalat sau transmis prin intermediul unei mușcături, prin intermediul fecalelor și urinei rozătoarelor ori prin intermediul mâncării contaminate. Simptomele nu apar imediat, ci chiar și după 5 săptămâni, și sunt confundate cu simptomele gripei. Acestea includ: oboseala, febra, dureri musculare în coapse, șolduri, spate și umeri, dureri de cap, amețeală, frisoane, precum și dureri abdominale, greață sau diaree. Ulterior, pot apărea simptome de afecțiuni ale aparatului respirator, ca, de pildă, insuficiență respiratorie și tuse. Rata de mortalitate la boala respiratorie provocată de acest virus este de 38%.
Coriomeningita Limfocitară (CML), o infecție transmisă de șoarecele de casă. Se estimează că aproximativ 5% dintre șoarecii de casă pot purta acest virus și pot infesta și alte rozătoare, ca, de pildă, hamsterii. Transmiterea virusului se face asemănător hantavirusului, doar prin contactul cu rozătoarele bolnave. Nu a fost raportată până acum transmiterea de la o persoană la alta, însă poate fi vorba de un risc în cazul mamă-fetus. În cazul îmbolnăvirii, necesită spitalizare, altfel efectele pot fi mortale.
Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.
În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).
Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei
Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.
„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.
Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local
În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:
„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.
Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.
Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.
Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.
Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat
Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.
Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”
În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.
De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.
Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.
Controlorii raportează mai departe problemele
Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.
Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.
IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.
Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.
O adaptare din mers
„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.
După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.
„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.
12 elicoptere H 225 pentru Armata Română
Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.
Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.
IAR Brașov pe profit în anul 2025
IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.
Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.