FOTO. Spectacol pe cerul Braşovului: Cum s-a văzut Aurora boreală în noaptea de joi spre vineri

Aurora Boreală a făcut spectacol pe cerul României, în noaptea de joi spre vineri, iar la Braşov, nuanţele roşiatice de pe bolta cerească au fost la fel de atractive pentru pasionaţii de fotografie şi nu numai.

Fenomenul observat azi noapte pe cer a fost provocat de o masă de particule solare care au lovit Pământul, declanşând o furtună geomagnetică, după cum au explicat specialiştii. Această furtună geomagnetică este cea care creează aurore vizibile la latitudini mult mai scăzute decât normal.

Foto: Mihaela Parghel

Specialiștii spun că sunt șanse ca Aurora boreală să fie văzută și în zilele care urmează. Pentru a surprinde mai bine fenomenul, cele mai în bune zone de observaţie sunt cele din afara orașului cele fără poluare luminoasă. Aurora se vede spre Nord și cel mai bine se vede prin prin camera telefonului sau camera foto. De cele mai multe ori, nuanțele de roșu nu pot fi observate cu ochiul liber.

Cum apare Aurora Boreală

Potrivit Agerpres, care citează NOAA, această ejecţie de masă coronală (CME), pe care o denumim Aurora Boreală, este rezultatul unei puternice erupţii solare care s-a produs în seara zilei de 8 octombrie. Erupţia a fost clasificată în clasa X 1.8, fiind cel mai puternic tip de erupţie pe care o poate produce Soarele.

Erupţiile solare apar atunci când liniile de câmp magnetic încâlcite de pe Soare se repoziţionează violent la loc. Unele erupţii pot fi însoţite de CME-uri – mase de plasmă care se mişcă rapid prin spaţiu şi care au nevoie de câteva zile pentru a ajunge la Pământ, dacă se întâmplă ca planeta să se afle pe direcţia lor de propagare. Atunci când lovesc câmpul magnetic protector al Pământului, ejecţiile de masă coronală pot provoca perturbări majore cunoscute sub numele de furtuni geomagnetice, ce duc la disfuncţionalităţi tehnologice şi manifestarea unor aurore la latitudini mult mai scăzute decât de obicei. NOAA măsoară furtunile geomagnetice pe o scară de la 1 la 5, unde furtunile G1 sunt considerate “uşoare” şi furtunile G5 sunt considerate “extreme”.

Erupţiile solare şi ejecţiile de masă coronală sunt mai frecvente în perioada de maxim a activităţii solare. Soarele are un ciclu de activitate de aproximativ 11 ani. Perioada de maximum solar ar urma să înceapă din 2025, dar unii oameni de ştiinţă sunt de părere că a început de anul acesta. Cercetătorii nu vor şti cu siguranţă până când Soarele nu va ieşi din această perioadă şi activitatea solară va deveni mai puţin intensă.