FOTO Conferințele UNITBV, ediția a IV-a. De ce râd românii? Umorul românesc, de la bancurile comuniste cu Bulă, la meme-urile virale în social media

Universitatea Transilvania din Brașov a reluat conferințele din seria „Știința în conversație”, primul eveniment din 2025, desfășurat în 6 martie, având ca temă umorul. Conferința „O hartă a umorului românesc. De la bancuri la meme” a fost susținută de prof. dr. Răzvan Săftoiu, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov și s-a bucurat de prezența câtorva zeci de persoane, de la studenți, la profesori universitari sau jurnaliști. Întâlnirea a fost moderată de conf. dr. Anca Preda, prodecan la Facultatea de Muzică a UNITBV.

(Foto: AP Studio)

De altfel, în timpul prezentării Răzvan Săftoiu a prezentat o scurtă caracterizare a umorului în mai multe state europene, apărută în publicația britanică The Telegraph. Conform acestei analize, umorul din Germania se remarcă  prin „rigiditate și seriozitate”, iar Marea Britanie prin ironie fină și, de multe ori, umor sec. Italienii se remarcă prin autoironie și sarcasm cu referire la comportamentul lor social și la o serie de defecte, cum sunt inclusiv statura mică, în comparație cu alți europeni.

Hazul de necaz, caracteristică principală a umorului românesc

În ceea ce-i privește pe români, aceștia se remarcă prin „haz de necaz”, un mecanism de apărare în situațiile critice. România este caracterizată și prin umorul agresiv (a face mișto), care, uneori ajunge chiar la stadiul de atac la persoană. De asemenea, umorul românesc este, în același timp, și unul negativ, „râde ciob de oală spartă” fiind, de altfel, una dintre expresiile care caracterizează această situație.

La început a fost… Păcală

Ca în orice zonă culturală, în spațiul românesc există și personaje tipice ale umorului. Așa a apărut Păcală, farsor celebru în folclorul popular. Mai recent, în perioada comunistă, a fost Bulă, care îmbina prostia și viclenia. Alinuța și-a găsit și ea locul în umorul românesc, de numele ei fiind legat umorul negru. De asemenea, personaje ale umorului românesc sunt și Ion și Măria, „blonda”, „ardeleanul”, „moldoveanul”, „olteanul”, „ungurul”, „popa”, „polițistul”.

Ca în orice spațiu cultural, umorul politic și etnic este caracteristic și României. De exemplu, în perioada comunistă, glumele la adresa „orânduirii socialiste” au reprezentat un „mecanism de apărare” pentru oameni, după cum a a explicat Răzvan Săftoiu.

După 1990 registru se schimbă, apărând noi ținte ale ironiilor, de la polițiști, la medici sau profesori. Așa a apărut umorul pe teme profesionale.

În ceea ce privește umorul etnic, acesta este bine reprezentat în spațiul românesc. Sunt numeroase glumele despre unguri, despre ardeleni, despre moldoveni, despre olteni, despre romi. De cele mai multe ori, maghiarii sunt ironizați pentru modul în care vorbesc limba română. Apoi, ardelenii sunt „întruchiparea” lentorii, iar moldovenii sunt caracterizați de cantitatea mare de alcool pe care o consumă.

„În astfel de situații, un grup se pune în centru, iar ceilalți formează periferia. Umorul etnic are un puternic caracter local și se înscrie într-o tendință de umor etnic european. Fiecare râde de celălalt. Polonezul de la oraș râde de cel de la munte. În România, ardeleanul râde de moldovean sau de oltean. Dacă mergi la Craiova, olteanul este centrul și ardeleanul este periferia”, a explicat Răzvan Săftoiu.

Cum a evoluat umorul românesc

Dacă în urmă cu multe zeci de ani, dominante erau bancurile sau textele ironice, în ultimi ani au câștigat teren producțiile de tip „show” sau stand-up-comedy. Cele mai bune exemple sunt „Leana și Costel” sau, mai nou, „Las Fierbinți”. De asemenea, se impun meme-urile și alte forme promovate prin intermediul rețelelor sociale.

Conferința „O hartă a umorului românesc. De la bancuri la meme” a oferit și alte detalii interesante despre umorul românesc și poate fi urmărită integral AICI.

Aceste conferințe sunt gândite ca un spațiu deschis de dialog între cercetători și membrii comunității, încurajând implicarea brașovenilor în activități de cercetare științifică. La ediția anterioară, cercetătorul Maria Covei, de la Facultatea de Design de Produs și Mediu a prezentat rezultatele unei cercetări care a por nit de la întrebarea: Cum poate fi purificată apa cu radiație solară, prin fotocataliză?. La ediția a II-a, Traian Badea, cercetător la Facultatea de Medicină a vorbit despre Arhitectura creierului, genetică și diversitate neuronală.

Evenimente din seria „Știința în conversație” vor continua în acest an, cu noi teme interesante.

(Foto: AP Studio)