Ramai la curent!

Politica

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna avertizează: „Bugetul României pe 2025 vine după o perioadă agitată și un deficit ce rar se mai întâlnește într-o țară UE”

Publicat

in

Bugetul pe 2025, aprobat în februarie, vine după o perioadă agitată și după un deficit cum rar se întâlnește în Uniunea Europeană (UE), dar până în 2031 vom reveni la 3%, a declarat, marți, la conferința PRIA Finance for Keys Business Sectors, ministrul Finanțelor, Barna Tanczos.

‘Ministerul Finanțelor, într-adevăr, a propus un buget în cursul lunii ianuarie. Bugetul a fost aprobat la începutul lunii februarie și acum suntem etapa de implementare a acestui buget. Un buget care vine după o perioadă destul de agitată în România, cu alegeri multiple în 2024. De asemenea, putem spune că a fost un deficit care rar se mai întâlnește într-o țară din Uniunea Europeană și de acolo trebuie să-și revină practic acest sistem fiscal-bugetar și să intrăm pe un trend de reducere a deficitului. Și nu doar din cauza faptului că avem o înțelegere cu Comisia Europeană pe acest sistem de reducere a deficitului de la 7% la 3%, până în 2031, dar avem și acele elemente de macrostabilitate, prudențialitate, de perspectivă pozitivă, de sustenabilitate. Altfel, este practic greu de imaginat că acest echilibru se poate păstra pe termen mediu și lung. Concret, ceea ce facem noi acum este să ținem sub control cheltuielile la ministerele de resort și la ordonatorii principali, astfel încât să nu iasă nimeni din plafoanele bugetare și din plafoanele lunare trimestriale, să putem reduce cheltuielile treptat de funcționare și să putem oferi mai mult celor care plătesc impozite și taxe’, a spus ministrul Finanțelor, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, un ecosistem fiscal-bugetar complex funcționează dacă ‘fiecare rotiță se învârte așa cum trebuie’.

‘Ministerul Finanțelor rareori vine cu vești bune pentru întreprinzători, pentru că, de obicei, ministrul Finanțelor vorbește despre taxe, impozite și plata acestora. Nu este neapărat cel mai plăcut lucru pentru întreprinzători. Lucrurile trebuie înțelese în ansamblul lor. Un sistem ecosistem complex funcționează dacă fiecare element este la locul lui și fiecare rotiță se învârte așa cum trebuie. Vorbim de întreprinderi mici și mijlocii, de instituțiile statului care trebuie să aplice corect legea, de ministerele de resort care trebuie să-și facă treaba pe fiecare domeniu în parte, de coordonarea făcută de Ministerul Finanțelor, de exemplu pe partea fiscal-bugetară. Dacă lucrurile toate ar merge nu perfect, dar bine, atunci am putea vorbi despre un ecosistem sănătos și funcțional. Cu siguranță, tot timpul apare nisip printre rotițe și atunci apar disfuncționalitățile, dar dacă n-ar fi, n-ar fi nevoie de oameni care să le rezolve și am rămâne noi fără loc de muncă și fără muncă. Aceste provocări sunt practic provocările zilnice cu care trebuie să ne luptăm’, a afirmat oficialul.

Realizarea veniturilor la buget, reducerea evaziunii și a gap-ului de TVA, principalele obiective pentru un buget sănătos

În viziunea ministrului Finanțelor, în acest an, unul dintre cele mai importante obiective vizează realizarea veniturilor la buget, alături de reducerea evaziunii fiscale și a gap-ului de TVA. Ministrul a subliniat, în context, că intenția este de extindere a plajei de colectare a veniturilor și nu de efectuare de controale repetate la aceleași firme.

‘Pe de altă parte, ne concentrăm pe realizarea veniturilor. Aici, ANAF și AVR – Vama sunt cele două instituții principale care se ocupă de realizarea-colectarea acestor venituri prin sistemele informatice pe care le-au dezvoltat în ultima perioadă, eficientizează și acțiunile de control, eficientizează și colectarea și își fac planul. Sperăm, la sfârșitul anului, să putem colecta acele venituri despre care vorbim. Obiectivul principal este nu un control încă o dată la companiile care au fost controlate de cinci ori, de zece ori deja și sunt cele la care se întorc autoritățile de fiecare dată, ci extinderea plajei de colectare a veniturilor, indiferent dacă vorbim de impozitul pe venit, de TVA sau de accize, să avem o regulă generală și aplicabilă pentru toată lumea, astfel încât să reducem evaziunea fiscală și acele gap-uri de TVA (deficit la încasare, n.r.) și alte sume neîncasate în sistem’, a menționat Barna Tanczos.

Susținerea economiei circulare, prin finanțarea fabricilor de reciclare

Conform șefului de la Finanțe, în privința economiei circulare lucrurile trebuie să meargă mai departe cu finanțările pentru fabricile de reciclare.

‘Important este că mergem mai departe cu programele de susținere pentru mediul economic, programele lansate de Ministerul Economiei, de exemplu Start-Up Nation, Construct Plus, la Ministerul Agriculturii, Investalim. Apropo de economia circulară, ar trebui să mergem mai departe și cu acele finanțări pentru fabricile de reciclare care de ani de zile s-au împotmolit și au fost prelungite de nu știu câte ori și nu sunt nici astăzi finalizate. Încă o dată, nu Ministerul Finanțelor se ocupă de fiecare, ci se ocupă ministerele de resort. Ceea ce am făcut noi, am asigurat credite de angajament pentru acele programe unde au stat luni de zile sau chiar un an de zile fără semnarea contractelor și acolo am creat posibilitatea semnării contractelor pentru Ministerul Economiei, de exemplu. Am asigurat și pentru 2025 o sumă suficient de mare ca să înceapă plățile către companiile care au câștigat acele proiecte și pe un program multianual și în 2026, și în 2027, să putem continua și Start-Up Nation și să putem finaliza și Construct Plus și celelalte programe’, a subliniat ministrul de resort.

Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, și reprezentanți din sectoarele financiar, industrie, sănătate, construcții, economie circulară și mediu și automotive analizează, marți, cele mai importante teme pentru asigurarea echilibrelor macroeconomice, consolidarea rezilienței și creșterea competitivității în cadrul evenimentului PRIA Finance for Keys Business Sectors.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Parlamentarii de Brașov, aproape absenți în amendarea Legii bugetului de stat. Au fost puține solicitări de bani pentru județul nostru

Publicat

in

An de an, Legea bugetului de stat stârnește pasiuni și discuții, care uneori, depășesc solemnitatea ce ar trebui să caracterizeze discursul parlamentar. Fiecare ales încearcă să iasă în evidență, fie criticând, fie propunând alocarea unor sume pentru diferite măsuri sau investiții. De asemenea, dezbaterea bugetului este și pretextul pentru centralizarea investițiilor dorite de comunitățile locale, dar pentru care nu au fost găsite surse de finanțare.

Anul acesta, însă, cel puțin în ceea-i privește pe parlamentarii de Brașov, implicarea a fost destul de redusă. Aleșii din partidele aflate în arcul guvernamental nu au depus amendamente prin care să propună alocarea unor bani pentru comunități, cel mai probabil, pentru a nu afecta „calculele fragile” făcute de Guvern.

Singurii care și-au „încercat norocul” au fost parlamentarii din grupurile AUR din cele două camere ale Parlamentului. Ei au cerut, printre altele, 500.000 mii lei pentru proiectarea Autostrăzii A3 Ploiești- Braşov, 800.000 mii lei pentru finalizarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada A13 Brașov-Bacău, 7.000.000 mii lei pentru finalizarea obiectivelor aflate în prezent în execuție (pe lista lor fiind și Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj — Oradea; Autostrada Sibiu — Făgăraş), 800.000 de lei pentru documentațiile aferente Autostrăzii Făgăraș – Brașov.

De asemenea, parlamentarii aceluiași partid au cerut câte 500.000 de lei pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov și Muzeul de Artă Brașov (pentru conservarea patrimoniului și lucrări la spațiile muzeale), dar și 500.000 de lei pentru achiziționarea unor ambulanțe.

Toate aceste solicitări au fost respinse. Însă, așa cum au făcut și în trecut parlamentarii din PNL, PSD sau USR, cei de la AUR vor folosi aceste amendamente pentru a „bifa” măcar la capitolul imagine în fața alegătorilor.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu: Legea privind recunoașterea resorturilor turistice, adoptată cu largă majoritate în Camera Deputaților

Publicat

in

Deputatul Augustin-Florin Hagiu anunță adoptarea, cu o largă majoritate, a legii care
introduce oficial în legislația din România noțiunea de „resort turistic”. Proiectul inițiat de
Hagiu în 2025, la început de mandat, a fost votat în Camera Deputaților cu 285 de
voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă”, după ce a obținut toate avizele necesare, inclusiv
din partea Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
Legea urmează să fie promulgată de Președintele României.

„Este un vot care arată foarte clar că turismul nu are culoare politică. Este un domeniu în care putem construi împreună, dincolo de diferențele politice, pentru a valorifica un potențial economic uriaș al României. Le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au susținut acest demers”, a declarat Augustin-Florin Hagiu.

Noua lege creează un cadru juridic clar pentru dezvoltarea resorturilor turistice – acele
structuri integrate care oferă servicii complete, de la cazare și restaurante, până la
agrement și wellness. Recunoașterea oficială a acestor structuri permite României să
intre competitiv pe piețele externe cu pachete turistice integrate, la standarde
internaționale, ceea ce poate crește semnificativ atractivitatea țării pentru turiștii străini.

„Până acum, România nu avea o definiție clară pentru resorturi turistice, deși aceste concepte există și funcționează în toată lumea. Prin această lege, facem un pas esențial pentru a putea vinde servicii turistice integrate pe piețele externe și pentru a
atrage turiști care cheltuiesc mai mult și rămân mai mult timp în România”, a subliniat inițiatorul.

Potrivit datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în anul 2024 aproximativ 2,17
milioane de turiști străini au fost cazați în România, generând cheltuieli totale de circa
1,3 miliarde de euro. Cheltuiala medie este de aproximativ 600 de euro per turist, cele
mai mari sume fiind direcționate către cazare, alimentație, transport și activități turistice.

„Dacă România va reuși, prin dezvoltarea resorturilor turistice reglementate, să atragă anual cel puțin 300.000 de turiști străini în astfel de structuri, vorbim de un impact economic estimat la aproximativ 300 de milioane de euro. Este o oportunitate reală de a echilibra balanța comercială pe zona de servicii turistice și de a genera dezvoltare economică în comunitățile locale”, a precizat Augustin-Florin Hagiu.

Citește mai departe

Politica

UDMR Brașov și-a ales un nou lider

Publicat

in

Organizația județeană Brașov a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are un nou lider. În cadrul Adunării Generale a Delegaților, desfășurată recent, Varga Nándor a fost ales președinte al organizației pentru următorul mandat.

La funcția de conducere au candidat Varga Nándor și Toró Tamás, după ce Győrfi Tünde-Róza s-a retras din competiție înainte de vot. Din totalul de 216 voturi valabil exprimate, Varga Nándor a obținut 151, ceea ce reprezintă aproximativ 71%, în timp ce contracandidatul său, Toró Tamás, a primit 60 de voturi.

Noul președinte va avea ca principale obiective în perioada următoare consolidarea comunităților maghiare din județul Brașov, revitalizarea organizațiilor locale ale UDMR și întărirea reprezentării politice a maghiarilor la nivel județean.

În cadrul aceleiași adunări, delegații au decis și asupra componenței celorlalte structuri de conducere ale organizației județene. Rezultatele complete ale acestor alegeri interne urmează să fie comunicate de organizație, au anunțat reprezentanții UDMR Brașov.

Citește mai departe

Trending