Vecinii din ungurime investesc serios în infrastructura turistică montană. Județul Brașov se bazează pe „poziția geografică” și face „schimburi de experiență”

Autoritățile județene din zona cu populație preponderent maghiară, resoectiv din județele Covasna și Harghita, iau în serios dezvoltarea turismului și fac investiții vizibile în acest sens. Cele două județe nu se pot lăuda cu munții Brașovului, dar cei pe care îi au îi valorifică la maxim, piatră cu piatră, priveliște cu priveliște. Asta, în timp ce Brașovul, autointitulat intâiul județ turistic al țării, se mulțumește cu poziția geografică și cu „schimburi de experiență” – dacă se poate, mai mult în străinătate.

Cel mai recent proiect ce vizează dezvoltarea infrastructurii turistice a fost anunțat de Agenția de Dezvoltare Regională Centru și va fi implementat în județul Covasna. Este vorba despre constituirea unui refugiu montan cu observator panoramic în Munții Bodoc.

„Autoritățile publice locale si județene folosesc la maximum oportunitatea oferită de fondurile nerambursabile alocate dezvoltării turismului prin Programul «Regiunea Centru» 2021 – 2027. Contractul de finanțare pentru un asemenea proiect, «Construire refugiu montan cu observator panoramic Muntii Bodoc», a fost semnat recent de Tamas Sandor, presedintele Consiliului Judetean Covasna, cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. Refugiul panoramic, situat la o altitudine de 1190 m, va completa rețeaua de structuri montane care exista deja în judeș, cum sunt refugiul din Munții Bodoc, aflat la 1.044 metri altitudine, cel de pe Vârful Lăcăuți, în Munții Vrancei, la 1.700 metri altitudine, sau refugiile «Trei Hotare» și «Tetelea» din Munții Baraolt și Munții Turiei. Proiectul, cu o valoare totala de  1.514.631,57 lei, din care valoarea fondurilor nerambursabile este de 1.502.626,38 lei, este finanțat prin Programul «Regiunea Centru» 2021 – 2027”, se arată într-un comunicat transmis de ADR Centru.

Astfel de refugii panoramice au fost amenajate și de Consiliul Județean Harghita, în Cheile Bicazului.

Ce face Brașovul?

Spre deosebire de vecinii din ungurime, care au o abordare pragmatică și bazată pe investiții tangibile, autoritățile brașovene mizează pe atragerea fondurilor europene pentru elaborarea unor strategii, planuri de acțiune sau pentru „schimburi de experiență”. Astfel de finanțări au fost atrase de Consiliul Județean Brașov în ultimii ani, iar rezultatele încă se lasă așteptate.

Practic, administrația județeană brașoveană lasă impresia că se bazează mai mult pe „poziția geografică”, iar simpla existență a Bucegilor, Munților Făgăraș sau a Masivului Piatra Craiului este suficiență.

Cel puțin până acum, Consiliul Județean Brașov nici măcar nu și-a anunțat intenția de a reabilita măcar un refugiu sau de a repara o potecă afectată de viituri. Cât despre municipiul Brașov, la nivel strategic, acesta a rămas încremenit la stadiul gândurilor de extindere a domeniului schiabil .

Singurele inițiative în acest sens vin din partea iubitorilor de munte sau a salvatorilor montani, însă și capacitatea lor este limitată și, de cele mai multe ori, vizează reparații.

“Noi, când avem, de reparat vreun refugiu, trebuie să facem ne adunăm mai mulți, să facem ca un fel de clacă și să facem noi înșine reparații, pe fonduri proprii”, spunea unul dintre voluntarii care străbat în mod regulat traseele montane.