Au „bubuit” ieri internetul și rețelele sociale despre un bărbat de 47 de ani, fost ofițer de rang înalt în Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Bărbatul a fost reținut luni, 8 septembrie, la Timișoara, sub acuzația de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat. În aceeași zi, după un comunicat „siropos” și plin de eroism al Serviciului Român de Informații, care arăta ca și cum SRI-ul nostru ar fi acționat mai ceva ca o armată de agenți 007, am reușit să aflăm, și noi, cam despre ce este vorba. Și nu prin postarea și comunicatul de presă cu limbaj de lemn ale Serviciului Român de Informații, ci alte surse, care – cel puțin la nivel de comunicare nu mimează performanța.  

Așa se face că am aflat că, în fapt, acel „suspect în vârstă de 47 de ani” este fostul adjunct al Serviciilor secrete din Republica Moldova, Alexandru Bălan, care potrivit DIICOT (care, apropo! S-a descurcat mult mai bine cu comunicarea), în perioada 2024–2025, ar fi oferit informații confidențiale unor ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat (KGB) al Republicii Belarus. Procurorii susțin că ofițerul – care deține și cetățenia română – a avut cel puțin două întâlniri cu ofițerii serviciilor din Belarus, la Budapesta, unde ar fi primit instrucțiuni și plăți pentru activitățile de spionaj.

Ancheta s-a desfășurat în cooperare cu autorități judiciare și servicii de informații din Ungaria, Cehia și Republica Moldova, sub coordonarea EUROJUST.

Spion cu program de conferință la Universitatea din Timișoara

SRI a anunțat prin comunicatul propriu, cu limbaj de lemn, că a documentat cazul „în cooperare cu parteneri externi”, precizând că operațiunea a implicat și sprijinul serviciului de informații din Republica Moldova.

Sursa: FB Sorin Ioniță (Expert Forum)

Cazul ridică, însă, întrebări incomode. Potrivit analistului Sorin Ioniță (Expert Forum), suspectul – identificat deja ca Alexandru Bălan și adus și în fața procurorilor încă de ieri – figura în programul unei conferințe organizate chiar azi, la Universitatea de Vest din Timișoara. Acolo urma să fie speaker pe teme de securitate, în evenimentul academic găzduit de Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării.

Pe afiș se mai regăsesc nume precum Iulian Chifu, prezentat ca expert de politică externă (și director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning!), Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Republica Moldova și Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Dacă este să privim această distribuție de speakeri la un eveniment organizat de una dintre universitățile de top din România, prezența pe afiș a lui Alexandru Bălan – tocmai ridicat pentru spionaj, ridică semne de întrebare privind eficiența comunicării între serviciile de informații și instituțiile civile. Rectorul universității, Marilen Pirtea, vehiculat recent pentru o funcție ministerială – mai exact pentru a-l înlocui, într-un caz delicat pe Daniel David, la Ministerul Educației, a fost astfel la un pas să apară public alături de un individ acuzat de spionaj în favoarea unui regim autoritar aliat Rusiei!

Așadar, comunicarea serviciilor are deficiențe serioase nu numai la relația directă cu publicul, așa cum am văzut anterior, ci și la nivel intern al „corporației”, cu principalii beneficiari.

Operațiune internă sau presiune externă?

În timp ce autoritățile române prezintă cazul drept o operațiune de succes, apar voci critice care sugerează că descinderea cu care se laudă public SRI nu ar fi fost inițiativa Bucureștiului, ci ar fi venit ca urmare a presiunilor din partea unor parteneri externi, în special Cehia și Ungaria.

Întrebările care persistă: dacă SRI „documenta” de luni bune cazul, de ce nu au fost avertizate instituțiile civile, precum Universitatea din Timișoara, pentru a evita situații stânjenitoare? Și mai ales: există în continuare vulnerabilități și fracturi interne în serviciile de informații românești, care mimează uneori profesionalismul?…

Deocamdată, autoritățile păstrează discreția și invocă derularea anchetei. Însă cazul deschide o discuție sensibilă despre siguranța națională. Până să se pună în mișcare serviciile de informații, oare câte informații s-au scurs din Romania și cât de valoroase au fost acestea?