Traseul final al Autostrăzii Brașov–Bacău mai are de așteptat, el fiind încă în analiză, din cauza mai multor constrângeri care țin de mediu, situația juridică terenurilor sau intersectarea cu diverse obiective strategice. Proiectul Autostrăzii Brașov–Bacău se află în prezent în faza studiilor de teren și a stabilirii traseului final, însă autoritățile nu exclud posibile modificări din cauza acestor obstacole apărute pe parcurs. În prezent, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) desfășoară consultări publice cu autoritățile locale din zonele traversate de viitoarea șosea, în vederea identificării celor mai potrivite variante de traseu, au transmis reprezentanții instituției.
Autostrada Brașov – Bacău, mai lungă cu aproximativ 8 kilometri
Potrivit reprezentanților companiei, analiza ia în calcul o serie de constrângeri — obiective strategice, arii naturale protejate, unități sanitare, zone locuite și terenuri agricole — care ar putea duce la prelungirea lungimii autostrăzii cu aproximativ 8 kilometri, de la 164 la circa 170–172 kilometri.
Lucrările de foraj geotehnic au ajuns, până în prezent, la circa 14.000 de metri liniari din totalul de 36.000 planificați.
Tunel prin Dealul Lempeș, pentru a nu afecta rezervația naturală de la Hărman
În privința aspectelor de mediu, purtătorul de cuvânt al CNIR, Alexandru Lancuzov, a explicat că procedura de obținere a Acordului de mediu va fi inițiată după stabilirea traseului final.
„Soluția aleasă va trebui să aibă impact cât mai redus asupra mediului, inclusiv asupra biodiversității și a comunităților locale. Proiectantul identifică soluții astfel încât să afecteze cât mai puțin rezervațiile naturale, iar acolo unde acest lucru nu este posibil având în vedere celelalte constrângeri identificate în teren (zone rezidențiale, obiective economice, obiective militare) vor fi proiectate lucrări de tuneluri. Chiar în cazul intersectării rezervației naturale Dealul Lempeș, respectiv al ariei speciale de conservare ROSAC0055 Dealul Cetății Lempeș – Hărman, nu vor fi afectate populațiile de Adonis vernalis (roșcuța de primăvară, n.r.) sau a altor specii rare deoarece intrarea și ieșirea din tunel nu vor fi realizate în cadrul ariilor naturale protejate, ci în afara limitelor acestora. Consultantul de mediu va identifica speciile protejate de floră și faună existente în zona traseului autostrăzii și împreună cu proiectantul va identifica soluții pentru a evita afectarea acestora”, a declarat reprezentantul companiei, Alexandru Lancuzov.
Lancuzov a adăugat că traseul va intersecta și alte arii naturale protejate, cum sunt Munții Bodoc–Baraolt, iar unele zone ar putea necesita defrișări.
„Toate aceste aspecte vor fi analizate în cadrul analizei multicriteriale de traseu și în cadrul studiilor de mediu ce vor fi realizate în procedura de obținere a acordului de mediu”, a precizat acesta.
Spitalul de Pneumoftiziologie de la Sânpetru, un obiectiv de care traseul Autostradei Brașov – Bacău trebuie să țină cont
Proiectanții trebuie, de asemenea, să țină cont de apropierea pavilionului de la Sânpetru al Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov:
„Distanța minimă dintre variantele propuse de proiectant și Spitalul de Pneumofiziologie este de 500 m. Având în vedere că în fața unității sanitare există o zonă împădurită care va acționa ca o barieră, implementarea proiectului nu va conduce la creșterea nivelului de poluanți atmosferici în zona spitalului. În cadrul studiilor de mediu va fi analizată dispersia poluanților și, dacă va fi cazul, vor fi propuse măsuri pentru reducerea impactului acestora asupra spitalului”, a menționat purtătorul de cuvânt.
Totodată, CNIR analizează soluții pentru conectarea autostrăzii cu drumurile agricole și rețelele de circulație existente. Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Brașov–Bacău este realizat de Consitrans SRL, în baza unui contract de 81 milioane de lei, cu o durată de 24 de luni, început în septembrie 2024.