
Speologi din România, Serbia, Moldova, Ucraina și Canada, ajutați de o echipă la suprafață au participat în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, în Masivul Piatra Craiului, la Tabăra de explorare speologică internațională „Grind 2025”. Ca în fiecare an, rezultatele au fost impresionante.

Astfel, organizatorii au anunțat că pe parcursul taberei, în Avenul de sub Vârful Grind au fost realizate descoperiri în zona punctului terminus, noile explorări ducând la depășirea recordului național de adâncime al unei peșteri din România — record stabilit, de altfel, în anii anteriori, în aceeași peșteră.
Față de punctul terminus de anul trecut de la -801 de metri, echipele au ajuns la o cotă estimativă de -804 m în urma derocării. Din acest punct continuă o diaclază impenetrabilă, la care a fost începută derocarea pentru a putea fi explorată.
Actualul record ar putea fi depășit
Separat, de la nivelul fostului sifon de la -775 de metri, au fost continuate decolmatarea (săpătura) și derocarea (lărgirea) unei galerii orizontale, acțiune începută în cele două tabere precedente (2023, 2024). În continuarea acesteia a fost explorată o variantă paralelă ce coboară treptat, printr-o secvență de galerii orizontale, săritori și puțuri, ce duc la un nou sifon – o galerie complet inundată.


Dezvoltarea noii galerii este estimată la peste 60 m, iar sifonul se află la o adâncime estimată mai adâncă decât terminusul precedent, existând posibilitatea să fie cel mai adânc punct dintr-o peșteră din țară. Rămâne ca topografierea și cartografierea viitoare a noilor galerii să releve adâncimea exactă a noilor puncte.
Nouă zile în subteran
Pentru atingerea obiectivelor propuse din zona terminusului, o echipă a fost nevoită să petreacă până la 9 zile consecutive în bivuacul avansat situat la -775 m. Într-o primă fază, a fost finalizat un sistem de drenaj ghidat al apei, ce asigură o siguranță mai mare în zona acestui bivuac.
Debitul ridicat al apei au impus retragerea echipelor din aven la finalul primei săptămâni a taberei. Precipitațiile survenite ulterior au determinat ca, la începutul celei de-a doua săptămâni, activitățile să fie concentrate în zona superioară a avenului, unde s-au realizat lucrări de reechipare a unor segmente parcurse pe corzi și noi amenajări menite să îmbunătățească siguranța și timpii de parcurgere. Printre alte obiective atinse s-au numărat lucrări de întreținere a bivuacului de la -540 m și realizarea unui test de scanare 3D a unei porțiuni semnificative din aven, folosind o tehnologie emergentă de scanare LiDAR, adaptată speologiei.
La finalul celei de-a doua săptămâni, coborârea a fost posibilă doar până la adâncimea de –650 m, debitul ridicat al râului subteran nepermițând accesul până în punctul terminus.


Dincolo de descoperirea și explorarea unor noi galerii la această adâncime și stabilirea unui nou record național, explorările din Piatra Craiului aduc în prim plan și noi informații geologice despre structura internă și despre hidrogeologia Masivului Piatra Craiului — informații ce vor putea fi folosite în viitor de cercetători atât în scopuri de utilitate științifică, cât și de utilitate publică.
O cantitate semnificativă de echipament de explorare a trebuit transportată pe un traseu montan de aproximativ 2,5 ore, până în apropierea crestei masivului și a intrării în aven, iar unele dintre turele de transport au fost efectuate în condiții de iarnă, în a doua parte a taberei.
O echipă impresionantă
Tabăra internațională de 19 zile din Munții Piatra Craiului, împreună cu tura de pregătire din septembrie, au avut 32 de participanți care și-au adus aportul la realizările din acest an, la suprafață sau în subteran. Tabăra a fost organizată de Clubul de Speologie Silex Brașov și de Asociația Speologică Focul Viu București, alături de membrii cărora au participat speologi de la Clubul de Speologie Prusik Timișoara, Clubul de Speologie Cristal Oradea, Clubul de Speologie Abis Chișinau, Clubul de speologie montan D.V.I.G. (Планинарско спелеолошки клуб ДВИГ), Asociația sportivă de speologie SAIS Knjaževac (Sportsko speleološko udruženje SAIS Knjaževac), Asociatia Ucraineanăa de Speologie și Societatea Națională de Speologie. Pe lângă cei 25 de speologi din România, au participat 7 speologi din Serbia, Moldova, Ucraina și Canada.

Tabăra este autofinanțată în principal din contribuțiile participanților și ale cluburilor organizatoare. În acest an, tabăra a beneficiat și de sprijinul unui grant oferit de Federația Europeană de Speologie, obținut prin intermediul Federației Române de Speologie.

Participanții de la suprafață și din subteran au fost: Adrian Rădulescu, Alina Iordache, Alina Moldovan, Alexandru Macsinoiu, Alexandru Pologea, Andrei Alexandru, Cătălin Radu, Corina Gheorghiu, Cristina Stika, Dan Olteanu, Daniela Vlad, David Bouffard, David Fazecaș, Dorinel Bobîrnac, Dragan Petrović, Emi Stoica, Eugen Manțoc, Florin Ifrimescu, Gabriel Manea, Gabriel Stroe, George Nonoșel, Ioana Lăcrămioara Pușcaș, Kateryna Medvedeva, Marius Milașcon, Milan Milivojević, Mladen Milošević, Mircea Toma, Narcis Ghiță, Nemanja Milosavljević, Oana Harabagiu-Bouffard, Ruxandra Nedelcu și Tiberiu Trif.
Cel mai adânc aven din România
Avenul de sub Vârful Grind reprezintă cel mai adânc aven din România, având în prezent o adâncime de cel puțin –804 de metri. Urmează realizarea topografierii ultimelor galerii descoperite, pentru determinarea noii adâncimi.

Avenul a fost descoperit în anul 1985 într-o zonă în care există unul dintre cele mai mari potențiale de denivelare din țară și este încă în explorare. Este o cavitate formată preponderent din puțuri și verticale, parcurgerea avenului fiind una dificilă, făcută în totalitate pe corzi, folosind tehnica de progresie specifică speologiei.
Intrarea în Avenul de sub Vârful Grind (cunoscut și ca Avenul din Colții Grindului) se află la altitudinea de 1922 m pe versantul estic al Munților Piatra Craiului. Este localizată pe abruptul de sub creasta principală, pe unul din Hornurile Grindului (vale de abrupt). Avenul se află în aria de protecție a Parcului Național Piatra Craiului.
Fii primul care comentează