Ramai la curent!

Educație

FOTO. Cursuri gratuite la Homorod: Elevii din localitate învață istoria locală și capătă abilități de comunicare în limba germană, într-un proiect cu fonduri europene

Publicat

in

Activitățile în cadrul proiectului „Revitalizarea Bisericii Fortificate Homorod pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară” au adus săptămâna aceasta două noi cursuri gratuite pentru elevi ai școlii din localitate. Zece copii au deprins abilități de comunicare în limba germană, pentru a putea ghida turiștii aflați în localitate, după care șase dintre ei s-au perfecționat și în cadrul unui curs de istorie locală.

Primele noțiuni de limbă germană, în Săptămâna Verde

Pentru 10 elevi din comuna Homorod, Săptămâna Verde a fost o oportunitate neașteptată de a-și dezvolta cunoștințele. În perioada 30 martie – 1 aprilie, au participat la cursuri gratuite organizate chiar la școală în cadrul proiectului „Revitalizarea Bisericii Fortificate Homorod pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară”, finanțat cu fonduri europene și implementat de către Parohia Evanghelică CA Homorod, cu sprijinul Primăriei Homorod. Elevii au dobândit primele noțiuni de limba germană, șase dintre ei aflând apoi și lucruri interesante despre localitatea în care trăiesc, în cadrul unui curs de istorie locală. 

Curs de istorie locală, la Homorod, pentru cei mai silitori elevi ai școlii

La cursul de istorie locală au participat 6 dintre cei mai silitori și implicați elevi din clasele V–VIII: Viorica – Maria Grancea, Iosif – Ștefan Marina, Cristinel – Alessandro Chiriac, László Hunor, Adrian – Ion Pascu și Andreea Camelia Pișta.

Aceștia au parcurs un curs gândit să îi ajute să cunoască istoria și valorile comunității în care trăiesc. Prin activități interactive, elevii au descoperit trecutul comunei Homorod, tradițiile locale și patrimoniul natural și cultural al zonei. Au înțeles mai bine identitatea locală și importanța păstrării patrimoniului comunității. 

Maria Neagoe-Santa, profesoară de istorie la Școala Gimnazială Homorod și una dintre formatoarele din cadrul acestui curs, a vorbit despre importanța acestor activități pentru localitate:

„Atât eu, cât și copiii am fost încântați să participăm la acest curs de istorie. Să știți că ce am văzut astăzi, ce m-a impresionat, e că au devenit mult mai conștienți de istoria lor locală, de istoria locului din care provin. La începutul orelor le-am spus că ce vom învăța putem să punem în aplicare. Vineri (nr- mâine) avem o activitate comună cu școala – mergem la Biserica Fortificată și le-am spus că pot aplica făcând pe ghizii turistici, pentru colegi din clasele lor, și pot aplica și în viitor. Homorodul și biserica fortificată sunt vizitate de mulți turiști. Cum avem școala lângă biserică, foarte mulți turiști, când vor să viziteze biserica, intră în curtea școlii și copii văd. Atunci pot da indicații sau să spună informații valoroase despre biserică”, a declarat la final prof. Maria Neagoe-Santa.

Curs de limba germană, nivel începători, pentru 10 copii din Homorod

Tot la începutul acestei săptămâni a avut loc și un curs de germană, la care au participat 10 copii, dintre care șase l-au parcurs și pe cel de istorie: Cristian Luca Adrian Diți și Viorica-Maria Grancea (clasa a V-a), Narcisa-Gabriela Crăciun și Iosif-Ștefan Marina (clasa a VI-a), Cristinel-Alessandro Chiriac și László Hunor (clasa a VII-a), și Bán Tünde Noémi, Adrian-Ion Pascu, Andreea Camelia Pișta și Szekely Viola-Iulia (clasa a VIII-a).

Cursul a fost de nivel Începători (A0–A1), elevii fiind pregătiți pentru a putea saluta turiștii, a se prezenta, a spune câteva lucruri despre Homorod, eventual a putea ghida simplu.

„Predau germana la o clasă primară și mi se pare interesant că sunt mult mai liniștiți și mai ascultători. Surprinzător este că nu au avut tangențe cu limba germană până acum, dar metodele pe care le-am aplicat au dat roade, pentru că s-au ascultat unii pe alții”, a remarcat Anamaria Pelei, profesor de germană la Școala Gimnazială din Rupea și una dintre formatoarele din cadrul acestui curs.

Intitulat „Revitalizarea Bisericii Fortificate Homorod pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară”, proiectul are ca scop dezvoltarea dezvoltarea durabilă a comunității locale din Homorod, prin utilizarea turismului „soft”, având în centru obiectivul de patrimoniu Ansamblul Bisericii Evanghelice din Homorod. Sunt încurajați să participe cât mai mulți locuitori, motiv pentru care la aceste cursuri au fost implicați elevi din comunitatea romă și din cea a minorității maghiare.

Ce urmează pentru comunitatea din Homorod

Tot în cadrului proiectului „Revitalizarea Bisericii Fortificate Homorod pentru Turism Sustenabil și Dezvoltare Comunitară”, în următorii ani vor mai avea loc în comună cursuri de ghizi turistici, un Atelier de artizanat, un Atelier de etnografie și un Atelier de pictură, toate cu scopul de implica tineriii și copiii din localitate, în special a celor din comunitățile defavorizate (romi), dar și de a identifica tinerii talentați și a șlefui îndemânarea și talentul acestora.

Tot în cadrul proiectului care se va desfășura, cu sprijinul Primăriei Homorod, o Tabără de creație și educație prin cultură, în cadrul căreia se vor organiza ateliere de muzică, evenimente muzicale pentru copiii și tinerii din comunitate, cu accent pe legătura dintre medieval și modern. 

De asemenea, în interiorul bisericii fortificate va fi implementat un Ghid multimedia cu ajutorul unor holograme care să prezinte elementele de unicitate ale monumentului și comunității și rolul obiectivului în viața comunității.

Vor fi, de asemenea, și evenimente culturale ale comunității, între care Festivalul Recoltei, Balul Strugurilor, Balul Cosul, dar și sportiv-recreative, între care și cel de alergare și/sau drumeție pe traseul care unește Ansamblul Bisericii Evanghelice Homorod cu traseul din Mercheasa către Gorun, practicat în cadrul evenimentului anual „Bătrânul Carpaților”. 

Citește mai departe

Cotidian

Ziua speciilor pe cale de dispariție, sărbătorită la Zoo Brașov cu ateliere și jocuri interactive

Publicat

in

Grădina Zoologică Brașov organizează o serie de activități, ateliere educative și jocuri interactive dedicate tuturor vizitatorilor, cu ocazia Zilei Speciilor pe cale de dispariție, marcate în fiecare an pe data de 15 mai.

Evenimentul este unul cu atât mai important cu cât, în cadrul grădinii zoologice, se regăsesc specii amenințate cu dispariția, precum tigru siberian, panda roșu, macac coadă de leu, sau lemur cu coadă inelată, dar și specii aflate  în pericol critic de dispariție, precum cămila bactriană. Pe lângă acestea, există și numeroase specii vulnerabile: leul african, pinguinul Humboldt, vulturul de mare a lui Steller sau bufnița polară.

Prin programele de educație și conservare pe care de desfășoară, Zoo Brașov își reafirmă angajamentul față de protejarea faunei sălbatice și promovarea respectului pentru natură în rândul publicului de toate vârstele”, spune Alin Pînzaru, director Grădina Zoologică Brașov.

Totodată, prin programul de adopții „Adoptă la zoo, conservă în natură”, persoanele interesate pot contribui direct la îngrijirea și bunăstarea animalelor, susținând în același timp eforturile de conservare și educație dedicate protejării speciilor vulnerabile și amenințate. Detalii despre program se pot obține accesând https://zoobrasov.ro/adoptie-animale-zoo/

Citește mai departe

Cotidian

FOTO Muzeul Pădurii din Dino Parc Râșnov, avizat oficial de Ministerul Culturii

Dino Parc Râșnov a primit avizul Ministerului Culturii pentru Muzeul Pădurii, o colecție cu peste 1.300 de exponate naturale. Acreditarea confirmă componenta educațională și științifică dezvoltată de parc în colaborare cu instituții de cercetare și universități din România.

Publicat

in

Muzeul Pădurii va fi amenajat în județul Brașov, la Râșnov, în acest an. Dino Parc Râșnov a primit avizul Ministerului Mediului pentru a crea, la Muzeul Pădurii, o colecție care reunește 1300 de exponate naturale. Decizia a fost emisă de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, în urma procesului de evaluare științifică a exponatelor și a documentației depuse de parc.

„De la primul dinozaur instalat în pădurea de la Râșnov, am știut că nu avem de-a face cu un parc obișnuit. Era un proiect care își asuma cultura și educația științifică drept misiune, lucru pe care l-a demonstrat apoi an după an. Mastodontul de la Baraolt, cuibul cu ouă autentice descoperit la Tuștea, reconstituirea la scară reală a lui Hatzegopteryx, exponatele despre evenimentele geologice și reconstituirea impactului unui mare asteroid de la Chicxulub în Mexic, considerat a fi cauzat dispariția dinozaurilor, toate acestea sunt dovezi ale unei vocații reale iar Muzeul Pădurii este expresia firească a acestei vocații. Mă bucur că am putut, de-a lungul anilor, să inspir acest demers și să-i văd astăzi recunoașterea oficială. Avizul Comisiei Naționale a Muzeelor nu este o surpriză pentru mine, ci confirmarea unei construcții serioase de peste 10 ani”, a declarat Prof. univ. dr. Dan Grigorescu, profesor emerit, Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București.

Reprezentanții parcului spun că obținerea avizului vine după mai multe analize și evaluări realizate de specialiști din domeniu. Colecțiile includ exponate de paleontologie, geologie și istorie naturală, dezvoltate în colaborare cu cercetători și instituții academice. Astfel, profesorul universitar Dan Grigorescu, unul dintre specialiștii implicați în proiect de-a lungul anilor, consideră că recunoașterea oficială confirmă direcția asumată de parc încă de la deschidere:

Prin această acreditare, cel mai mare parc tematic cu dinozauri din Sud-Estul Europei își consolidează componenta educațională și muzeală, dezvoltată în ultimii ani prin colaborări cu instituții de cercetare și universități din țară, spune, la rândul său, managerul general Dino Parc, Adrian Apostol:

„Muzeul Pădurii este, pentru noi, încununarea muncii începute încă de când am gândit acest proiect. Ne-am dorit să creăm mai mult decât un parc cu dinozauri, ne-am dorit un muzeu construit pe parteneriate științifice solide.Un loc în care educația și distracția să poată să existe împreună iar noile generații să poată să învețe cu placere. Acest statut de muzeu este un pas natural, care a venit într-o perioadă de maturizare a parcului. La obținerea acestei titulaturi din partea Ministerului Culturii au contribuit colaborările pe care Dino Parc Râșnov le-a dezvoltat de-a lungul anilor. Am construit parteneriate solide cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Universitatea din București, Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Național Bran, Universitatea Transilvania Brașov, precum și cu parteneri privați autohtoni și internaționali. Celor peste 130 de exponate de dinozauri reproduse în mărime naturală și atestate științific li se adaugă, în cadrul Muzeului Pădurii, o colecție de peste 1300 de exponate naturale. Astfel, cei care ne vizitează vor putea experimenta tot ceea ce înseamnă evoluția vieții pe Pământ și vor dobândi cunoștințe importante, care să îi însoțească toată viața”, a declarat Adrian Apostu, manager general.

Dino Parc Râșnov este cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei și singurul din România inclus în topul parcurilor de distracție din Europa, ocupând poziția a treia, potrivit site-ului specializat europeanbestdestinations.com. De asemenea, Dino Parc Râșnov a fost desemnat Destinația Anului 2025 în cadrul categoriei „Distracție și Aventură”. Parcul are o suprafață de 4 hectare, pe care se întinde un traseu cu peste 130 de dinozauri în mărime naturală, atestați științific.

Citește mai departe

Educație

FOTO & VIDEO Transformare digitală la Universitatea „Transilvania”. Centrele și laboratoarele de cercetare, dotate cu echipamente de ultimă generație

Universitatea Transilvania din Brașov a investit peste 28 de milioane de lei, prin fonduri PNRR, în laboratoare digitale, simulatoare medicale, platforme pentru roboți umanoizi și infrastructură IT destinată studenților și cercetării.

Publicat

in

Universitatea Transilvania din Brașov a finalizat o serie de investiții în infrastructura digitală și de cercetare, în valoare de peste 28,6 milioane de lei cu TVA, destinate unei pregătiri cât mai temeinice a viitorilor absolvenți, pentru piața muncii. Investițiile sunt menite să transforme centrele de cercetare și laboratoarele Universității în zone cât mai atractive pentru studenți, masteranzi și doctoranzi interesați de activități practice aplicate.

18 din cele 32 de centre de cercetare ale Universității Transilvania, complet digitalizate

Investițiile, începute încă din 2022, au fost integral finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul proiectului „Transformare digitală pentru inovare și competitivitate”, accesat de universitatea brașoveană. 18 centre de cercetare, din cele 32 ale Universității Transilvania, plus două laboratoare, sunt astfel complet digitalizate și echipate, prin intermediul acestui proiect, spune Monica Răileanu Szeles, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov.

Deși principalele beneficiare sunt mai ales facultățile cu profil tehnic, există echipamente achiziționate și pentru studenții de la alte profile – cum sunt de exemplu Facultatea de Sociologie și Comunicare – unde studenții de la Media Digitală beneficiază de un echipament de printare 3D, Facultatea de Medicină sau Facultatea de Alimentație Publică și Turism.

De asemenea, au fost organizate diverse stagii de pregătire privind competențele digitale, adecvate nivelului de instruire al cursanților.

Echipamente de simulare medicală, echipamente de print 3D și simulatoare pentru operațiuni forestiere, în centrele de cercetare ale Universității Transilvania

Printre investițiile realizate cu ajutorul fondurilor PNRR se numără, de exemplu, o platformă de dezvoltare pentru roboți umanoizi. Această platformă, funcțională acum în cadrul Centrului de cercetare „Sisteme pentru controlul proceselor”, permite studenților și cercetătorilor să dezvolte roboți și utilaje, folosind un hardware complex cu software avansat (adesea bazat pe IA) pentru a simula mișcările și funcțiile cognitive umane.

De asemenea, pentru Facultatea de Medicină a fost achiziționat un simulator de naștere cu modul de naștere automată și scenarii obstetricale. Acesta permite viitorilor medici antrenarea pentru diferite scenarii și urgențe obstetricale rare și critice, fără riscuri pentru pacienți. 

Tot pentru studenții de la Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania a achiziționat echipamente pentru Laboratorul de neurogenetică, unde se fac, la nivel celular, analize comparative de genetică. (VIDEO jos)

Simulatorul pentru lucrări forestiere aflat acum în dotarea Centrului de Exploatări forestiere, amenajarea pădurilor și măsurători terestre este un alt echipament digital ce permite un proces de educație la standarde internaționale.

Acest simulator, în valoare de 600.000 de lei, utilizează ecrane multiple pentru a crea o experiență imersivă, elimină riscurile de accidente în timpul activitățior practice și simulează funcționarea utilajelor performante și condițiile din teren.

Simulatorul este acum utilizat de studenții Facultății de Silvicultură și exploatări forestiere pentru formarea abilităților tehnice în recoltarea, manipularea, stivuirea și stocarea lemnului. 

Investiție pentru creșterea calității educației

La toate aceste echipamente de cercetare au acces atât studenții, masteranzii și doctoranzii interesați de aplicații practice în domeniul lor, cât și cercetătorii și cadrele didactice din universitate. De altfel, prof. dr. Carmen Buzea, prorectorul Universității Transilvania, responsabil de activitatea de cercetare și informatizare, spune că aceasta este „cea mai importantă investiție în infrastructura de cercetare și educație, de până acum, după crearea Institutului de de Cercetare-Dezvoltare al Universității”.

„Studenții noștri pot avea proiecte de cercetare dezvoltate în echipă, alături de cadre didactice. În acest mod, ne dorim să le dezvoltăm și competențele tehnice de care au nevoie pe piața forței de muncă. Considerăm astfel, că pregătirea profesională este îmbunătățită, nu doar prin dezvoltarea curriculei, ci și prin acest proces formativ, bazat pe echipamente moderne, infrastructură digitală și softuri de ultimă generație”, a declarat prof. dr. Carmen Buzea, prorectorul Universității Transilvania.

2032, orizont de transformare digitală pentru Universitatea Transilvania

Investițiile de peste 28 de milioane de lei prin PNRR, derulate începând din 2022 pe o perioadă de patru ani, au vizat modernizarea proceselor educaționale și accelerarea transformării digitale a universității.

Investițiile fac parte din strategia de digitalizare a Universității Transilvania din Brașov, pentru perioada 2022–2032.

Citește mai departe

Trending