Ramai la curent!

Cotidian

Cartoful de Brașov, înlocuit cu cel de import. Și suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăzut drastic în județ

Publicat

acum 6 ani

in

Cunoscut odinioară ca unul dintre principalele județe producătoare de cartofi, Brașovul nu mai reușește acum nici măcar să acopere necesarul de consum al populației. Asta nu pentru că ar fi crescut prea mult numărul de locuitori sau pentru că productivitatea ar fi mică, ci pentru că agricultorii au ajuns la concluzia că „nu mai merită efortul”.  În 2019 producția de cartof a fost bună, însă brașovenii  cumpără în continuare, mai mult cartofi de import.

Nici în ceea ce privește sfecla de zahăr, Brașovul nu stă mai bine. Suprafețele cultivate au scăzut drastic în ultimii an. Dacă în cazul cartofilor, de vină sunt costurile prea mari de producție, în raport cu profitul, reprezentanții Direcției Agricole a Județului Brașov spun că atunci când vine vorba despre sfecla de zahăr, lipsa de interes a producătorilor este cauzată de starea de insolvență în care se află Fabrica de Zahăr Bod, care nu mai poate prelua, la prețuri bune, sfecla cultivată în județul Brașov, dar și de faptul că unitatea de producție și-a căpătat un renume de „rău platnic”.

Suprafețele cultivate cu cartof au scăzut de șapte ori, din 1990 până acum

La începutul anilor 90, Brașovul era principalul județ cultivator de cartof, din România. Directorul executiv adjunct al Direcției Agricole, Mihail Gyero-Popa spune că în 1990, 20.000 de hectare de teren din județ erau cultivate cu cartof. Aproape 30 de ani mai târziu, suprafețele cultivate cu cartof au scăzut de șapte ori, până la 2.900 de hectare, în 2019 – 2020. Explicația specialiștilor pentru această situație este una relativ simplă: totul se reduce la profitabilitatea acestui tip de cultură.

„Costul pentru cultura de cartof este mare. În țările Uniunii Europene producția este puternic subvenționată, astfel că, din păcate ajung, pe piețele noastre cantități foarte mari, la preț mult mai mic față de cel de producție al cultivatorilor din România. Din această cauză producătorii nu reușesc să vândă la preț convenabil, nu fac profit și ca atare, renunță la această cultură”, a explicat directorul executiv adjunct al Direcției Agricole Brașov, Mihail Gyero-Popa.

Producătorii de sfeclă de zahăr renunță la această cultură, din cauza Fabricii de la Bod

Și culturile de sfeclă de zahăr au scăzut drastic în ultimii ani. În acest caz însă, producătorii din Brașov, au preferat să se îndrepte spre alt tip de culturi, în contextul în care Fabrica de zahăr de la Bod a adunat în ultimii doi ani, datorii mari la furnizori. Așa se face că de la 3.200 de hectare cultivate în 2018, suprafața a scăzut anul trecut la 1.970 hectare, iar tendința de scădere accentuată se va menține și în anii următori, după cum estimează specialiștii în agricultură.

 „Chiar dacă producția la hectar a crescut în 2019, undeva la 40.000 de kg față de 30.000 de kilograme în 2018, cred că în continuare va scădea suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr.  Modul cum a funcționat în ultimii ani Fabrica de zahăr de la Bod (aflată acum în insolvență – n.n.), dar și conjunctura pieții, respectiv prețul foarte mic al zahărului, au făcut ca acești cultivatori de sfeclă să nu fie plătiți la timp. O parte din ei  s-au reorientat spre alte culturi, iar alții au încheiat contracte cu fabrica din Luduș, pentru a livra acolo, însă cu profit mai mic, dat fiind și distanța mare. De asemenea, tot din cauza distanței, de la Luduș agricultorii din județul nostru nu pot aduce nici tăiței de sfeclă, folosiți ca furaj”, a explicat Mihail Gyero-Popa.

45% din suprafața agricolă a județului este ocupată de plante de nutreț

În prezent, județul Brașov mai are 284.406 hectare de terne agricol, dintre care 163.413 hectare sunt de pășuni și fânețe, 119.406 hectare teren arabil, 1.584 hectare de livezi și arbuști și 3 hectare de vii și hameiști. Din suprafețele cultivate, agricultorii preferă, în acest moment, plantele de nutreț, care sunt cultivate de 43.408 hectare. Pe 11.530 de hectare este cultivată orzoaica de primăvară, pe 15.360 grâu de primăvară și 3.000 de hectare, porumb de boabe. Specialiștii în agricultură spun că dincolo de culturile de cartof și sfeclă de zahăr, care au scăzut ca suprafață cultivată, într-o situație sensibilă se află culturile de porumb, din cauza producție reduse la hectar, cauzate de condițiile meteo. Pe de altă parte, au crescut suprafețele cultivate cu rapiță și soia boabe, întrucât acestea au condiții meteo prielnice. Soia boabe se cultivă la Brașov, și în toată România, de altfel, doar în varianta convențională, în ciuda faptului că aduce o producție la hectar cam la nivelul a 60% față de cea din semințe modificate genetic.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

acum 24 de ore

in

07/05/2026

De

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending