Document guvernamental: România ar putea ajunge la 1.600 de cazuri zilnice de COVID, într-o lună

Potrivit unor analize făcute la nivelul centrului național de coordonare a situațiilor de urgență, reluarea accelerată a tuturor celorlalte activități (în condițiile în care nu se poate verifica în mod cert respectarea condițiilor de funcționare și comportament al populației), coroborată cu posibilitatea de mișcare neîngrădită a persoanelor dintr-o unitate-administrativă în alta, relaxarea efectivă a populației în privința pandemiei, cât și un trend susținut de informații fake-news și de negare a gravității acesteia, precum și a măsurilor necesare pentru controlul și combaterea infecțiilor, poate duce inevitabil la reluarea unui trend puternic ascendent al infecțiilor.

• Impact nefavorabil asupra stării de sănătate a populației.
• Afectarea capacității de funcționare a sistemului sanitar.
• Limitarea circulației cetățenilor români în 20 de state ale Europei, cu interdicție în 3 state (Lituania, Finlanda și Malta).

La acest moment, este evident că evoluția epidemiologică nu poate fi gestionată decât prin, prelungirea stării de alertă, care permite menținerea activă a tuturor mecanismelor, funcționarea continuă a componentelor operaționale de natură să asigure un răspuns coordonat, flexibil și rapid, precum și impunerea, la nevoie, a unor măsuri compensatorii proporționale cu măsurile de relaxare graduală, reprezintă o necesitate justă și echilibrată raportată la starea actuală, respectiv la evoluțiile prognozate potrivit scenariilor descrise mai sus.

Principalele avantaje și instrumente pe care le asigură o astfel de perspectivă constau în:
comanda unitară a acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns, cu implicarea tuturor autorităților și instituțiilor cu responsabilități în managementul tipului de risc;
adoptarea, implementarea și controlul unor măsuri generale minime de prevenire a infecțiilor (portul măștii în spații închise, păstrarea unei distanțări fizice);
posibilitatea de implementare a măsurilor punctuale de limitare a mișcării în cadrul unor localități/zone în cazul în care se constată o evoluție ce poate deveni necontrolabilă;
posibilitatea de a reveni rapid asupra unor măsuri de relaxare graduală, în cazul în care evoluția situației o impune.

La nivelul Centrului național de coordonare şi conducere a intervenției din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a fost întocmită Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe teritoriul României, la data de 14.07.2020, care cuprinde date și informații analizate în mod cumulativ prin raportare la:

a) amploarea situației de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau național;
b) intensitatea situației de urgenţă, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
c) insuficiența şi/sau inadecvarea capabilităților de răspuns;
d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
e) existența şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.