Investitii
Dupa 15 ani de discutii, se schimbă din nou traseul Autostrăzii Comarnic – Braşov, pe Valea Prahovei. 4 tuneluri de 8 km străpung muntele
După 15 ani de discuţii despre autostrada A3 Bucuresti-Braşov, autorităţile schimbă din nou traseul care va traversa Valea Prahovei, pe tronsonul Sinaia-Azuga. Vor fi patru tuneluri care vor străpunge munţii Baiului, aflaţi pe partea dreaptă a sensului de urcare, pe o lungime de 8,5 kilometri în total. Varianta tunelurilor, singura agreată de primarii staţiunilor de pe Valea Prahovei, a fost acceptată de reprezentanţii CNAIR şi de ministrul Transporturilor.
Potrivit noului proiect, autostrada, în zona montană din judeţul Prahova, va avea în componenţă patru tuneluri, două în Sinaia, unul în Buşteni şi unul în Azuga. Pînă acum nu era în discuţie ca A3 să aibă în componenţă un tunel la limita judeţului Prahova, dar s-a ajuns la aceasta variantă după ce autorităţile au realizat că vechiul proiect ar fi afectat un cartier din Azuga, unde mai multe case ţi blocuri ar fi trebuit demolat.
„Chiar zilele acestea reprezentanti CNAIR ne-au cerut punctul de vedere cu privire la construcţia autostrăzii. După discuţii a răms că vor prinde în proiect varianta pe care am propus-o eu”, a declarat pentru ziare.com Vlad Oprea, primarul statiunii Sinaia.
Potrivit edilului, la Sinaia sunt necesare două tuneluri, fiecare cu o lungime de aproximativ 2 kilometri, care vor străpunge munţii Baiului.
„La Sinaia A3 va intra în tunel din dreptul primului pod de la DN1, merge în munţii Baiului pe o lungime de 2 kilometri şi iese din munte pe o porţiune scurtă, în cartierul Clăbucet, pentru ca apoi să intre din nou în munte pentru alţi doi kilometri”, a explicat Vlad Oprea.
Tunelul de la Buşteni va avea o lungime de patru kiloemtri şi va fi cel mai lung dintre cele patru propuse. Va intra în munte din dreptul cartierului Piatra Arsă şi va ieşi în imediata apropiere a castelului Cantacuzino din Buşteni.
„Şi la Azuga va fi un tunel mic, dar acolo încă nu este definit proiectul foarte clar. Este necesar acest tunel şi la Azuga pentru că va ocoli un cartier din zona gării. În varianta clasică ar fi trebuit să se demoleze câteva case şi chiar câteva blocuri. În plus autostrada trecea foarte aproape de oraş. La Azuga se face un tunel mai mic, probabil de 500 de metri, cel mult un kilometru, dar nu este bătuta în cuie soluţia, este o chesiune total nouă, încă nu a fost studiată”, a explicat Vlad Oprea.
În vechea variantă, aprobată în 2006, era ncesare construirea unor drumuri de acces secundare către A3 care să facă legatura între DN, staţiune şi autostrată. În zonă, care este arie protejată, nu există drumuri forestiere, astfel că pădurea ar fi fost mult afectată de construirea autostrăzii la suprafaţă, aşa cum se punea problema în urma cu 15 ani.
În prezent A3 pe tronsonul Comarnic-Brasov se află încă la faza de studiu de fezabiliate şi proiectare (noua variantă), licitaţia pentru execuţia lucrării fiind programată pentru anul 2024 cu termen de finalizare a proiectului „la cheie” timp de doi ani „dacă lucrurile merg bine”, după cum a spus Vlad Oprea.
Varianta celor patru tuneluri este agreata de toţi primarii din staţiunile montante de pe Valea Prahovei.
„Deşi este mai costisitoare, autostrada prin munte are o serie de avantaje. Execuţia se poate întinde pe întreg anul, spre deosebire de varianta autostrăzii de la suprafaţă unde nu s-ar fi putut lucra decât cinci, şase luni pe an din cauza vremii, se poate întreţine mult mai uşor pe timpul iernii, şi nu produce poluare masivă”, a mai spus primarul din Sinaia.
La Predeal, autostrada nu va pătrunde în munte, traseul sau, deocamdată, este prin Valea Râjnoavei. În Braşov se lucrează în prezent la un tronson scurt de doar 5 kilometri în zona Cristian.
În ceea ce priveşte tronsonul Ploieşti-Comarnic, despre care s-a vorbit mai puţin în ultimii ani, există şi aici, mai nou, o problemă care implică o modificare a traseului vechi. Din cauza unui parc industrial contruit de Consiliul Judeţean Prahova, autostrada va fi deviată pentru a nu se mai recurge la exproprieri, apoi va urma cursul râului Prahova până la Comarnic, paralel cu DN1.
Investitii
Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor
Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.
Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.
„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.
Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare
Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.
Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.
Investitii
VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.
Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.
Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.
Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov
Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:
În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:
- reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
- reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
- construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
- realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
- reabilitarea castelului de apă din localitate.
Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav
Investiții ample și în Codlea
În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:
- reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
- modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
- construirea a două stații de pompare a apelor uzate.
Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea
Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei
Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Investitii
Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală
Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.
După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.
Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov
După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.
Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.
Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării
Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.
Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.
Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ
Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).
Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.
-
Cotidian21 de ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian22 de ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov19 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educație19 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina4 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidiano săptămână agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian6 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
