​„Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive”, a afirmat pentru HotNews.ro profesorul Dragoș Iliescu, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, după ce ministrul Educației a anunțat că propune revenirea la o structură a anului școlar bazată pe trimestre în loc de semestre.

În opinia lui Iliescu, fondator al platformei de evaluare Brio.ro, că nu trebuie să ne îngrijorăm că trei în loc de două cicluri școlare pe an ar duce la mai multe evaluări, afirmând însă că, pentru a combate anxietatea elevilor față de testare, trebuie discutat „cum anume facem evaluarea pentru a fi privită nu că o amenințare, ci că pe o etapă naturală și benefică în educație.”

„Felul în care a a fost justificată această trecere este foarte lucid. Este fundamentat pe date și pe un fenomen greu de contrazis. Anume: vacanțele atrag după sine pierderi în învățare. Știm că pierderea este din păcate masivă după vacanță mare, dar și vacanțele mai scurte aduc pierderi. Copiii se dezangajeaza față de școală și materie, iar studiile arată că dacă luăm un eșantion de copii și îi măsurăm de 2 ori din perdspectiva competențelor școlare, o dată în ultima zi de școală și o dată în prima zi a următorului an, regresul poate fi cuprins în medie undeva între 12 și 20%.

Fiecare mini-ciclu școlar de pe parcursul unui an (semestru, trimestru, orice ar fi), are un tipic. Acele prime zile, eventual primele săptămâni, sunt că și cum întreagă școală ar trage aer în piept. Se începe de regulă cu o evaluare de nivel, se fac recapitulări, se consolidează materia din mini-ciclul anterior. Și se întâmplă asta cu o bucată de materie relativ redusă, după o vacanță, adică după un declin. Are foarte mult sens să faci asta, pentru că în acest fel contrabalansezi pierderile apărute pe parcursul vacanței.

Ce se întâmplă când vacanță este în mijlocul semestrului? Din prima zi de școală se continuă materia: nu mai evaluăm nimic din urmă, nu mai recapitulăm, nu mai contrabalansăm regresul, căci avem lucruri de făcut, suntem în mijlocul materiei, nu?

Deci da, cred că are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive.

(…) Cred că știm care sunt vacanțele care apar în mod natural: pe lângă vacanță mare avem sigur vacanțele de sărbători: Crăciun și Paște. În jurul lor e posibil să gândim trimestre relativ echilibrate că lungime.

Alte sisteme școlare care lucrează cu astfel de mini-cicluri lungi, adică 2 semestre, că de ex. sistemul britanic, recunosc asta și își fixează semestrele tot în jurul vacanțelor, punând vacanțele mai scurte în „mid-term” și având examene înainte și după vacanță și recapitulări și la jumătatea semestrului, imediat după vacanță de mid-term. În practică, e că și cum ar avea nu 2, ci 4 mini-cicluri în decursul unui an, a spus Dragoş Iliescu. 

Structura pe semestre este cea mai comună în statele europene, de exemplu, însă există și trimestre în Canada, Norvegia sau Spania

În Germania, Franța sau Olanda, anul școlar este împărțit chiar în mai multe intervale, ne-a mai precizat acesta.

În general, împărțirea ține cont de vacanțele școlare, după cum arată Raportul Eurydice care analizează structura școlară nu face referire la trimestre și semestre, însă arată structura școlară și vacanțele elevilor, atât la primar cât și la gimnaziu și liceu, din 37 state europene pentru anul școlar 2021-2022.

Astfel, majoritatea statelor au vacanțele distribuite astfel:

• o vacanță toamna (în luna octombrie sau luna noiembrie);
• vacanța de Crăciun și Anul Nou: o vacanță de iarnă în general în februarie, dar uneori și în martie și chiar în ianuarie; această vacanță are o durată de la trei zile până la două săptămâni, în medie, în funcție de stat dar și de regiunile diferite dintr-o țară (precum Germania, Suedia, Elveția, Slovacia, Franța, Cehia etc).
• vacanța de Paște/ vacanța de primăvară;
• vacanța de vară.

Revenirea la sistemul cu trimestre – ministrul Educaţiei va supune consultării publice propunerea

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat luni seară că Ministerul Educaţiei a fost cel care a propus revenirea la trimestre în structura anului şcolar, dar că urmează un proces de consultare şi de dezbatere pe această temă. Cîmpeanu a menţionat că, din 1998, de când au fost introduse semestrele, calitatea învăţământului a scăzut şi a crescut abandonul şcolar.

Întrebat la Digi24, dacă sigur vor fi introduse trimestrele în structura anului şcolar de anul viitor, Sorin Cîmpeanu a explicat că aşteaptă punctul de vedere al specialiştilor.

”Nu. Sigur este propunerea Ministerului Educaţiei. Am spus că vom avea un proces de consultare şi de dezbatere bazat pe ceea ce aştept să primesc de la Institutul de Ştiinţele Educaţiei, de la experţi în ştiinţele educaţiei cu privire la modalităţile în care putem îmbina această formă care se pliază perfect peste prdagocia modernă, module de învăţare, de 6-8 săptămâni, în alternanţă cu săptămâni de repaus, care schimbarea de formă trebuie să fie dublată de o schimbare de fond. Este vorba de partea de evaluare de care avem atât de mare nevoie. Astăzi, spre exemplu, aproape toată ziua am petrecut-o cu colegii care au competenţe în domeniu pentru a vedea ce putem face pentru standardizarea evaluării. Sunt câteva soluţii pe care deja le-am identificat, avem nevoie şi de alte soluţii care să vină în paralel cu această nouă formă de organizare care, având 5 vacanţe, dintre care trei sunt poziţionate foarte clar, este vorba de vacanţa sărbătorilor de iarnă, de vacanţa sărbătorilor Pascale şi de vacanţa de vară, intercalate cu o săptămână de vacanţă în luna octombrie pentru toţi elevii şi o săptămână de vacanţă în luna februarie pentru toţi elevii.Deci iată, cinci vacanţe”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Întrebat, de asemenea, dacă a fost o greşeală trecerea la semestre, ministrul Educaţiei a precizat că din 1998 s-a observat o calitate mai slabă a sistemului de învăţământ.

”Am început cu semestre în 1998. Nu ştiu dacă este o coincidenţă sau nu, dar din 1998, calitatea sistemului de învăţământ a scăzut şi a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naţionale. Tot de atunci a început să crească puternic şi abandonul şcolar. Nu ştiu dacă e o simplă coincidenţă, repet, aştept analiza făcută de specialişti” – ministrul Educației.