Prima Pagina
Consiliul Județean vrea să preia proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov. Pentru a putea, Adrian Veștea trebuie să colaboreze cu Allen Coliban
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat joi că administrația județeană brașoveană este dispusă să înceapă construcția Spitalului Clinic Regional al Brașovului, asta dacă și municipiul Brașov va fi de acord. Anunțul a fost făcut în timpul unei dezbateri privind sistemul sanitar brașovean ce a fost organizată de Prefectura Brașov.
La această dezbatere, pe lângă președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, au mai participat parlamentarii de Brașov, președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu, viceprimarul Brașovului Sebastian Rusu, dar și manageri ai spitalelor din județ. Nu a fost prezent primarul Brașovului, Allen Coliban, acesta fiind plecat într-o delegație.
„Eu şi Consiliul Judeţean Braşov ne punem la dispoziţia proiectului şi suntem în măsură să începem implementarea lui, desigur, într-o variantă agreată împreună cu Primăria Municipiului Braşov. Consider că obligația Consiliului Judeţean Braşov şi a Primăriei Municipiului Braşov este de a-şi asuma şi a începe, tot prin forţe proprii, materializarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă Braşov. Având pregătită documentaţia tehnică, respectiv Studiul de fezabilitate realizat de Primăria Brașov, nu cred că trebuie să aşteptăm să ne dea cineva banii. Trebuie să începem lucrările, să aducem construcția până «la roșu»”, a declarat Adrian Veștea.
Va fi de acord primarul Brașovului?
Pentru a putea începe construcția Spitalului Clinic Regional de Urgență, președintele Consiliului Județean Brașov va trebui să se înțeleagă cu primarul Brașovului, Allen Coliban, având în vedere că terenul pe care se va construi spitalul este al municipalității. De asemenea, și documentația tehnică realizată până acum este în proprietatea Municipiului Brașov. De altfel, în timpul dezbaterii, prefectul Brașovului, Cătălin Văsii, a anunțat că va organiza o întâlnire și cu primarul Brașovului, Allen Coliban, pentru a găsi o soluție de continuare a proiectului.
Pe de altă parte, prezent la dezbatere, viceprimarul Brașovului Sebastian Rusu a promis că „veţi găsi în municipalitate şi în Consiliul Local Braşov un partener şi vom căuta împreună acele metode prin care să putem ajuta domeniul sanitar, până la momentul realizării Spitalului Regional”.
Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați în 23 decembrie 2021 de Consiliul Local Brașov, valoarea totală a proiectului este estimată la 2.817.432.000 lei inclusiv TVA, din care costurile lucrărilor propriu-zise este estimat la 2.232.639.000 lei inclusiv TVA. În același document se menționează că durata de realizare a investiției este de 36 luni.
Strategia Consiliului Județean: începem, apoi vedem
Planul președintelui Consiliului Județean Brașov este proiectul să fie început fără a avea o schemă financiară stabilită în prealabil, șeful administrației județene amintind că în același mod a procedat și cu aeroport.
„Trebuie să începem acest obiectiv într-un mod curajos, chiar fără să avem de la început întreaga resursă financiară la dispoziţie, şi să realizăm acest obiectiv «la roșu». Ulterior, pe măsura avansării construcţiei, putem identifica şi atrage surse de finanţare exact la fel cum am procedat în cazul Aeroportului, pentru a continua lucrările de finisaje interioare şi a asigura dotările cu echipamente şi aparatură ale viitorului spital. Dacă nu vom începe efectiv lucrările la acest obiectiv în cel mai scurt timp, vom continua să vorbim despre el multă vreme de acum încolo şi ne vom rezuma la a ne victimiza şi a căuta vinovaţi în campania electorală pentru o nerealizare care ne afectează pe toţi. În momentul în care pornim proiectul şi reuşim să demonstrăm factorilor de decizie guvernamentali că suntem în stare să facem paşi concreţi în implementarea acestui proiect, vom găsi, cu siguranţă, şi sursele de finanţare. Dacă dăm dovadă de seriozitate, găsim parteneri. Dacă rămânem doar cu documentația, nu vine nimeni la noi”, a declarat Veștea.
„Suntem într-o competiție cu județe mult mai unite și care acționează mult mai repede”
În timpul dezbaterii a avut o intervenție și secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, care a explicat care ar putea fi opțiunile pentru realizarea investiției cu bani europeni și a avertizat că pentru a atrage finanțări nerambursabile Brașovul va fi pus în situația de a concura cu județe „mult mai unite”.
„Proiectul Spitalului Clinic Regional al Brașovului se regăsește pe lista extinsă a Programului Național de Relansare și Reziliență. În cazul acestei axe de finanțare, toate proiectele trebuie încheiate până în 30 iunie 2026. La nivel central există întrebări despre acest proiect, despre maturitatea lui. A doua variantă este Programul Operațional Sănătate – Prioritatea 4, unde sunt prevăzute alocări pentru construcția de spitale cu impact teritorial major, dar și pentru dotări sau alte proiecte conexe. Cred că aceasta este direcția către care trebuie să ne îndreptăm. Un pact transpartinic în cazul acestui proiect, care se întinde pe mai multe mandate, este foarte important. Noi suntem într-o competiție cu județe mult mai unite și care acționează mult mai repede decât noi”, a declarat Mînzatu.
Din „Județean” în „Municipal”?
După construirea Spitalului Clinic Regional de Urgență, actualul „Județean” nu trebuie „pe linie moartă”, consideră deputatul Cristina Vecerdi (PNL).
„Este obligatoriu să avem Spitalul Regional de Urgență: nu doar pandemia ne-a dovedit acest lucru, ci însuşi faptul că la Braşov, dintotdeauna, activitatea medicală a fost împărţită în clădiri situate la kilometri distanţă una de alta, iar costurile transportului pacienţilor de la o instituţie medicală la alta n-au fost cuantificate niciodată. Spitalul Regional de Urgenţă trebuie să fie o entitate juridică nouă care să nu elimine actualul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă care ar trebui transformat în spital municipal, deoarece tot pandemia ne-a demonstrat cât de important ar fi fost să avem un spital de sprijin”, a argumentat Vecerdi.
Propunerea Asociației Noul Spital al Brașovului: un nivel subteran pentru cazuri extreme
Președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu, a anunțat că va sprijini acest proeict, dar a pus condiția ca Studiul de fezabilitate aprobat de Consiliul Local Brașov să nu fie aplicat „la virgulă”.
Mai exact, el a amintit că „noi (asociația – n.r.) am propus încă de la început ca acest spital să aibă și o componentă strategică, prin amenajarea unui nivel subteran în care să se ofere servicii medicale în caz de război sau alte calamități. În vreme de pace, acest nivel poate avea destinația de parcare subterană. Văd că prin studiul de fezabilitate realizat de Primăria Brașov s-a renunțat la acest nivel subteran. Cred că ar trebui revenit la această propunere”.
Promisiuni de la Rafila, prin vocea lui Dunca
Nu în ultimul rând, senatorul Marius Dunca (PSD) a anunțat că „proiectul este susținut și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila”. De asemenea, el a cerut autorităților locale să pregătească toate documentațiile tehnice necesare și „să ne spună ce trebuie să votăm, pentru că noi vom vota”.
Anunțul USR: „În niciun caz nu vom încurca sau nu nu ne vom opune”
În timpul dezbaterii, unul dintre parlamentarii de Brașov ai USR, senatorul Irineu Darău, a anunțat că partidul din care face parte nu va „încurca” proiectul și le-a amintit parlamentarilor PSD și PNL că sunt la putere și pot ajuta mult mai mult această investiție.
„În niciun caz nu vom încurca sau nu nu ne vom opune. De aproximativ o oră asist la discuții politice. Toți suntem de acord și vom susține acest proiect, dar în cazul acestui proiect, singurul lucru care lipsește este finanțarea. Noi, din opoziție vom pune o vorbă bună. Dar, dumneavoastră aveți puterea și cred că vă puteți implica mult mai concret. Cred că ar trebui să ne axăm pe POS Sănătate. Credeți că doar Consiliul Județean Brașov poate susține, de unul singur, o investiție de sute de milioane de euro? Cred că avem nevoie de întâlniri de lucru, nu de discuții”, a declarat Darău.
Pe de altă parte, prefectul Brașovului, Cătălin Văsii a declarat că „important este să începem şi să fim foarte pragmatici, să dăm semnalul că suntem uniţi şi că ne dorim concretizarea acestui obiectiv”.
Educație
Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.
Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.
„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor
Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.
Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.
Cine este Rodica Bretin
Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.
Cotidian
Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.
De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.
„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.
O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.
În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.
Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.
Conflict între primari și premier
De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.
„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.
Cotidian
Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.
Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.
„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.
Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.
Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:
„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.
Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.
Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile
De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.
„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.
În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.
Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.
Sindicatul din TSA are un nou lider
În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.
Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.
-
Cotidian10 ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian11 ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov8 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educație8 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina3 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidiano săptămână agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian5 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
