Connect with us

Investitii

Primele 20 de trenuri de lung parcurs ajung în România. Patru dintre ele vor deservi rute din Braşov

Published

on

Contractul de achiziţie pentru 20 de rame electrice de lung parcurs (RE-IR) a fost semnat vineri între Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în calitate de autoritate contractantă, şi Alstom Ferroviaria, furnizor.

Contractul presupune achiziţia a 20 rame electrice de lung parcurs şi mentenanţa acestora pe o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de a suplimenta, prin act adiţional, comanda iniţială. Astfel, se poate ajunge la o achiziţie de 37 de unităţi, cu perioadă de mentenanţă de 30 de ani. De asemenea, se vor asigura de către furnizor şi servicii de instruire a personalului în ceea ce priveşte exploatarea, operarea trenurilor şi utilizarea aplicaţiilor software.

„Vom semna azi contractul pentru achiziţia primelor 20 de bucăţi din procedura de achiziţie publică şi în perioada următoare, în conformitate cu prevederile documentaţiei de achiziţii, vom purcede şi la executarea opţiunii pentru semnarea şi a celorlalte 17 trenuri, astfel încât, într-un termen cât mai scurt, să avem toate cele 37 de trenuri, identificate prin studiul de fezabilitate, în circulaţie pe calea ferată română”, a declarat, vineri, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu, la ceremonia de semnare a contractului.

La rândul său, Gabriel Stanciu, directorul general al companiei Alstom pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a menţionat că trenurile Coradia Stream ce vor veni sunt din aceeaşi generaţie pe care astăzi producătorul o livrează în Italia, în Olanda sau în Germania.

„Ştiţi că astăzi e Sărbătoarea Bunei Vestiri, pe lângă faptul că înţeleg că aniversăm şi 200 de ani de poliţie în România. Sper ca aceste două evenimente să nu aibă legătură unul cu celălalt şi să ne vedem de treabă cu executarea contractului. Pentru noi este în primul rând o mândrie deosebită să devenim primul furnizor de trenuri electrice din România. Este prima dată când se semnează un astfel de contract. Până acum materialul rulant nou a fost cu tracţiune Diesel, trecem în sfârşit la soluţii din ce în ce mai ecologice. Sperăm să fie primul contract dintr-o serie întreagă. Cele două unităţi implicate ale grupului sunt cea din Italia – pentru că este titularul contractului, se numeşte Alstom Ferroviaria, iar cealaltă unitate implicată este Alstom România, o companie românească, iar aceasta va opera serviciile de mentenanţă pentru început pentru o perioadă de 15 ani. Sunt bucuros în acelaşi timp şi pentru faptul că venim cu ultima generaţie de trenuri în România, acelaşi tip de material rulant, aceeaşi platformă, aceeaşi familie pe care astăzi o livrăm în Italia, în Olanda, în Germania, ca să vă dau doar trei exemple din această furnitură”, a spus Stanciu.

El a făcut referire la creşterea foarte mare a preţurilor la materiile prime, dar cu toate acestea s-a arătat interesat de participarea la licitaţiile următoare, pentru achiziţia de trenuri regionale şi de trenuri cu hidrogen, pe care le are în pregătire ARF.

„Ne aşteptăm în continuare să avem discuţii, să vedem cum putem să neutralizăm cât se poate de mult efectul advers al creşterilor de preţuri la materiile prime. Cred că nu mai e un secret pentru nimeni că ceea se întâmplă astăzi în lume ne penalizează pe toţi şi am vrea să reuşim măcar parţial să neutralizăm acest efect, să putem extinde şi cu opţiunea prevăzută şi evocată de domnul preşedinte (al ARF – n. r.) şi pe viitor să putem avea ocazia să participăm cu succes şi la alte proceduri de achiziţie publică. Mă refer aici la trenurile regionale care vor fi publicate în curând şi la soluţiile ceva mai ecologice, de exemplu trenurile cu hidrogen sau eventualele alte tipuri de tracţiune. Sper ca în execuţie să nu fie probleme, având în vedere contextul internaţional la care cu toţii nu doar asistăm, ci suntem şi parte”, a adăugat Stanciu.

Potrivit acestuia, oferta a fost depusă în aprilie anul trecut, însă până acum preţurile la unele materii prime s-au triplat sau au crescut chiar şi de patru ori, ceea ce implică o actualizare a ofertei.

„Oferta a fost depusă în aprilie anul trecut. Comparativ cu foarte multe proceduri, aceasta a fost rapidă, am reuşit să încheiem contractul în mai puţin de un an, însă în anul care s-a scurs lucrurile s-au complicat extrem, extrem de mult în piaţă. Un tren este eminamente compus din fier, cupru şi aluminiu. Acestea sunt cele trei materiale de bază, iar la cupru preţul la bursă s-a mărit de patru ori. Impactul este nimicitor. O evoluţie similară a fost şi la tot ce înseamnă oţel, aluminiu…Inclusiv lemnul s-a dublat sau s-a triplat la preţ, pe alocuri. Există o formulă de actualizare a preţului prevăzută în contract, însă ea ţine cont de un indice general de inflaţie şi mă tem că indicele respectiv nu va urmări evoluţia reală a costurilor materiilor în preţ. Vom veni la ARF cu o serie de cereri, dar care prezintă şi soluţii. Vă dau un exemplu pentru una dintre soluţii. Avem nişte costuri inutile în oferta de preţ, sunt costurile de hedging, de protecţie împotriva cursului de schimb valutar, care se ridică la 14-18% din valoarea contractului (care este în lei – n. r), costuri care ar putea fi complet eliminate prin plata direct în euro şi atunci impactul pe care noi îl avem din punct de vedere al costurilor cu materiile prime ar fi foarte mult diminuat şi cumva şi presiunea pe executarea acestui contract scăzută. Este un exemplu de chestiune, cum spunem noi, la izo-cost, în sensul că nu suferă nimeni, este o simplă modificare tehnică”, a explicat reprezentantul Alstom.

În ceea ce priveşte calendarul livrărilor de trenuri noi RE-IR, acesta prevede că prima ramă va ajunge în România la finalul anului 2023, pachetul complet de 37 de rame urmând a fi livrat până la finalul anului 2024.

„Sperăm ca, într-adevăr, să nu avem surprize şi calendarul de livrare să fie respectat întocmai. Asta înseamnă că la sfârşitul anului viitor vom începe să avem trenurile electrice de noua generaţie în România pusă la dispoziţia operatorilor feroviari de călători, care vor furniza serviciile obligatorii în România. Conform studiului de fezabilitate, aceste trenuri vor deservi liniile magistrale electrificate ale ţării, deservind în mod direct aproape toate reşedinţele de judeţ, deci cred că sunt peste 30 de reşedinţe de judeţ care sunt pe aceste axe şi vor avea în mod direct staţii a noilor trenuri. Greul abia începe pentru colegii mei. Vom avea de implementat acest proiect, va trebui monitorizată furnizarea şi după aceea monitorizată componenta de întreţinere, de reparaţii pe durata de viaţă a acestor trenuri. Aşa cum e menţionat în studiul de fezabilitate care a stat la baza acestei achiziţii – oficial demersul de culegere a datelor pentru studiul de fezabilitate a început cu nici 4 ani în urmă, în mai 2018, iar acum încheiem cu o semnare de contract – în acest studiu s-a concluzionat că e nevoie de un contract de mentenanţă pe termen lung, astfel încât să ne asigurăm că spre deosebire de alte vehicule care sunt în inventarul operatorilor din România, dar nu pot circula din lipsă de reparaţii, aceste trenuri să fie în permanenţă în circulaţie. S-a pus o condiţionalitate privind disponibilitatea, 98%, astfel încât să avem cât mai mici ghinioane în a anunţa că trenul nu vine în gară atunci când va fi programat pentru circulaţie”, a susţinut preşedintele ARF.

Ramele electrice sunt compuse din şase vagoane (două vagoane de capăt cu cabine de conducere şi patru vagoane intermediare) şi asigură 351 locuri pe scaune. Unităţile sunt prevăzute cu sistem de semnalizare şi siguranţă ERTMS nivel 1 şi nivel 2, precum şi cu sistemul naţional PZB90.

Din punct de vedere al confortului pasagerilor ramele sunt dispun de o zonă de bar/bistro, o zonă pentru călători cu dizabilităţi, cu două amplasamente conform standardelor în vigoare, dar şi o zonă destinată distribuirii automate de bilete şi aparate de compostat. Din punct de vedere al confortului, unităţile dispun de sisteme de climatizare, precum şi conexiune wi-fi.

Viteza maximă de rulare este 160 km/h. Ramele electrice RE-IR vor fi folosite pentru a asigura conectarea capitalei cu principalele centre urbane ale ţării, dar şi facilitarea conexiunilor inter-regionale.

Astfel, rutele deservite de noile rame vor fi: Bucureşti Nord – Constanţa, Bucureşti Nord – Braşov – Arad – Timişoara, Bucureşti Nord – Braşov – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov – Deda – Cluj, Bucureşti Nord – Braşov, Bucureşti Nord – Iaşi, Bucureşti Nord – Suceava, Bucureşti Nord – Galaţi, Bucureşti-Nord – Craiova – Târgu Jiu- Petroşani – Simeria, Bucureşti Nord – Craiova – Timişoara – Arad, Cluj -Timişoara, Cluj – Suceava – Iaşi. 

„La început, trenurile vor circula cu viteza permisă de starea tehnică a infrastructurii, dar există în programul de investiţii al statului modernizarea aşa-zisului Coridor 9, linia către Suceava şi Iaşi, care va intra în curând în faza de licitaţie, deci este una dintre priorităţile României, acum că ne apropiem de închiderea lucrărilor pe Coridorul 4, axa Est-Vest. Studiul de fezabilitate pentru această linie este într-o fază foarte avansată şi se apropie de faza de licitaţie. Aceste trenuri sunt normal pregătite şi pentru perioada de după ce vom termina şantierele, au o durată de viaţă normată de minimum 30 de ani, cum este normal în toată Europa, deci nu ne aruncăm în a cumpăra trenuri pentru viteza de 100/h pentru că astăzi, din păcate, avem o linie cu o capacitate mai scăzută sau o calitate tehnică mai scăzută. De asemenea, toate trenurile pe care le cumpărăm, foarte important, din punct de vedere tehnic sunt echipate cu sistemul de semnalizare ETCS/ERTMS – şi nivelul 1 şi nivelul 2 – pentru că România, prin acest demers, arată foarte clar faptul că se aliniază standardelor europene în domeniul semnalizării şi construirii pieţei unice feroviare europene. Compania de infrastructură investeşte de ani de zile în echipamentele din cale, nu existau până în prezent astfel de vehicule, decât unele care sunt venite cu operatorii de marfă, de regulă prin serviciile de lung parcurs internaţionale. În viitorul apropiat vom începe să avem şi trenurile de călători apte să folosească tehnologia în care investeşte statul român”, a subliniat Ştefan Roşeanu. 

Prezent la eveniment, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionuţ-Cristian Săvoiu l-a apreciat ca fiind un moment istoric. 

„Este un moment istoric, după mai bine de 22 de ani de când nu au mai fost achiziţionate trenuri noi în România. Ceea ce este important e că aceste trenuri electrice vor circula în toată ţara, practic, şi vor fi foarte multe localităţi care vor vedea trenuri noi, iar călătorii vor beneficia de serviciul de transport pe cale ferată, cel puţin din punct de vedere al confortului la nivelul european în prima fază, începând cu sfârşitul anului viitor. Sunt convins că veştile bune din transportul feroviar referitor la modernizarea infrastructurii şi la achiziţia de material rulant nou vor continua”, a afirmat acesta. 

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionel Scrioşteanu a dat asigurări că evenimentul vine să consolideze viziunea guvernamentală vizavi de renaşterea sistemului feroviar românesc şi redefinirea ca şi coloană vertebrală a sistemului de transport din România. 

„Avem un sistem feroviar foarte dezvoltat şi foarte prost întreţinut din păcate în ultimii 30 de ani, care necesită investiţii majore pentru punerea în valoare a acestui patrimoniu şi, aşa cum am făcut acest pas astăzi, vom face şi în perioada următoare paşi importanţi pentru dezvoltarea acestui sistem şi sprijinirea economiei româneşti pe sistemul feroviar de transport”, a adăugat oficialul. 

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 20 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la valoarea de 1.309.065.880,00 lei, fără TVA (aproximativ 263 milioane euro), dintre care 931.065.880 lei reprezintă valoarea ramelor şi 378.000.000 lei serviciile de mentenanţă.

Suplimentarea comenzii conform celor menţionate anterior (alte 17 rame şi dublarea mentenanţei la 30 de ani) poate duce la un cost total de 3.714.279.851,00 lei, fără TVA (aproximativ 748 milioane de euro). Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi din bugetul de stat.

Fiecare tren va avea şase vagoane, cu o capacitate de 350 de locuri şi podea 100% coborâtă, pentru un acces cât mai facil pentru toate categoriile de pasageri. Pe fiecare parte a vagoanelor de mijloc se vor amplasa câte două uşi de acces. Pentru vagoanele de capăt se va amplasa o uşă pentru accesul călătorilor pe fiecare parte a vagonului. Sistemul de informare a călătorilor va fi compus dintr-o instalaţie de sonorizare şi o instalaţie de afişare dinamică. Fiecare vagon al RE-IR va fi prevăzut cu spaţii pentru bagaje de dimensiuni mari.

De asemenea, trenurile vor fi prevăzute cu un sistem de contorizare a numărului de călători, dotat cu senzori de mare precizie. Fiecare RE-IR va avea patru toalete ecologice, repartizate uniform pe întreaga lungime, dintre care o toaletă va fi amenajată pentru persoanele cu mobilitate redusă aflate în scaun cu rotile. Configurarea finală, culorile şi finisajele vor fi personalizate integral în funcţie de cerinţele Autorităţii Contractante, în etapa de proiectare.

Trenul face parte din gama Coradia de trenuri regionale, cu performanţe demonstrate în operare, timp de peste 30 de ani, în toată Europa. Alstom a vândut peste 3.300 de unităţi în toată lumea, iar opt ţări europene – între care Danemarca, Franţa, Germania, Olanda sau Spania – beneficiază deja de performanţele acestora, dezvoltate în mai multe variante. 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Investitii

VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect

Published

on

Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.

Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.

Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.

Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov

Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:

În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
  • reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
  • construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
  • realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
  • reabilitarea castelului de apă din localitate.

Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav

Investiții ample și în Codlea

În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
  • modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
  • construirea a două stații de pompare a apelor uzate.

Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea

Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei

Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Continue Reading

Investitii

Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală

Published

on

Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.

După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.

Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov

După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.

Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.

Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.

Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ

Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).

Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.

Continue Reading

Trending