Ramai la curent!

Investitii

Ministerul Transporturilor, proiect de 174,2 milioane euro pentru achiziția unor trenuri cu hidrogen. Pe ce linii vor circula

Publicat

acum 4 ani

in

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a lansat în dezbatere proiectul de Hotărâre de Guvern privind achiziţia a 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen. Investiţia este estimată la 174,2 milioane euro. În suma totală nu sunt incluse cheltuielile aferente proiectului, adică 517,1 milioane euro contravaloarea serviciilor de reparaţii şi mentenanţă pe durata de viaţă a vehiculului (30 ani) şi la care se adaugă şi suma de 467,16 milioane euro cu contravaloarea serviciilor de alimentare cu hidrogen pe durata de viaţă a vehiculului (30 ani). Automotoarele vor fi utilizate pe liniile care fac legătura între Bucureşti şi Aeroportul „Henri Coandă”, Piteşti, Târgovişte, Slatina, Craiova, Titu, Găeşti, Curtea de Argeş şi Balş.

Flota de 12 automotoare va fi utilizată pe 5 rute selectate neelectrificate din zona de nord a Municipiului Bucureşti pentru a contribui la reducerea poluării din transporturi.

Serviciile vor conecta Capitala României, prin servicii nepoluante, de Aeroportul Internaţional Henri Coandă (principalul aeroport al României), şi de centrele urban-economice Piteşti, Târgovişte, Slatina, Craiova, Titu, Găeşti, Curtea de Argeş şi Balş.

Finanţarea acestui proiect de investiţii se va realiza 85% din fonduri externe nerambursabile iar cofinanţarea de 15% va fi asigurată de la bugetul de stat, arată proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziţiei de rame electrice noi în cadrul proiectului de investiţii „Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen”.

”Achiziţionarea de material rulant nou pentru transportul feroviar public de călători va avea un impact semnificativ asupra nivelului calităţii serviciilor oferite, siguranţei călătorilor şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, precum şi asupra costurilor şi a beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători. Investiţia în cele 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen poate fi considerată ca un proiect inovativ, în condiţiile în care tehnologie tracţiunii electrice pe bază de pile de combustie este în faza de dezvoltare la nivel european şi mondial”, arată nota de fundamentare.

Sunt enumerate mai multe motive care să justifice această achiziţie: în ultimii 15 ani, în România, nu s-au făcut achiziţii publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători. De asemenea, operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziţionat şi nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător.

De asemenea, operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar din România, au achiziţionat numai material rulant second hand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punct de vedere al cerinţelor europene de calitate şi siguranţă.

Proiectul pilot va rezolva problema specifică secţiilor de cale ferată neelectrificate identificate în studiile anterior menţionate, şi anume:

– Magistrala 300 – Bucureşti Gara de Nord – Chitila;

– Linia 700 T1 – Ramificaţie Aeroport T1 – Aeroport Henri Coandă T1;

– Magistrala 700 – Bucureşti Nord – Ramificaţie Aeroport T1;

– Magistrala 101 – Bucureşti Nord – Titu – Piteşti – Craiova;

– Linia 104 – Titu – Târgovişte;

– Linia 106 – Piteşti – Curtea de Argeş.

Reţeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificaţi, tracţiunea electrică în sistem „clasic” de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă;

O serie de magistrale care deservesc în mod direct reşedinţe de judeţ nu sunt electrificate. De exemplu, municipiile Alexandria, Baia Mare, Botoşani, Giurgiu, Piteşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Târgovişte, Tîrgu Mureş, Tulcea, Zalău, Vaslui sunt deservite de linii exclusiv neelectrificate, tracţiunea trenurilor fiind asigurată de vehicule bazate pe motoare cu ardere internă a motorinei.

”In ciuda eforturilor Guvernului României şi a Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFRˮ de a extinde sistemul clasic de tracţiune electrică, comunităţi importante de pe teritoriul naţional sunt în situaţia de a nu beneficia de vehicule electrice feroviare, bazate pe sistemul clasic catenară-pantograf. Materialul rulant pentru transportul feroviar de călători existent şi-a depăşit deja durata ciclului său de viaţă sau este aproape de sfârşitul ciclului de viaţă, iar materialul rulant disponibil pentru a satisface cererea actuală de obligaţii pentru serviciul public este insuficient, existând riscul ca până în 2023 să nu mai existe un parc de material rulant disponibil pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu public”, se mentioneaza in document.

Materialul rulant existent în România nu are nivelul de calitate cerut de publicul călător, iar tehnologiile de fabricaţie ce au fost utilizate sunt depăşite, nefiind posibil a se asigura îndeplinirea standardele de calitate prevăzute în contractele de servicii publice.

Sursa: agerpres.ro

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Cu bani privați: Secția de Oncologie de la Spitalul Județean Brașov se mută în Staționarul Tractorul. Cu bani publici: Clădirea în care funcționează acum Oncologia intră în reabilitare

Publicat

acum 2 zile

in

18/04/2026

De

Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va fi mutată din corpul B al Pavilionului Mârzescu în Staționarul Tractorul. Finanțarea va fi asigurată de Fundația Metropolis, din banii strânși inițial din donații pentru renovarea spațiilor din Corpul B al Pavilionului Mârzescu, unde funționează în prezent „Oncologia”, proiect din care fundația s-a retras la începutul lunii februarie, după ce Consiliul Județean Brașov a anunțat că va reabilita întreaga clădire.

Pentru amenajarea Secției de Oncologie din Staționarul Tractorul, Fundația Metroplis are disponibilă, în prezent, suma de 565.000 de euro.

„Propunerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov este mutarea întregii activități de oncologie într-un alt spațiu – Pavilionul Tractorul – și reorganizarea completă a modului în care sunt tratați pacienții oncologici. Practic, nu mai vorbim doar despre niște saloane renovate, ci despre un model de tip «holding clinic și paraclinic», în care pacientul are acces, în același loc, la secție cu paturi, spitalizare de zi, ambulatoriu, farmacie, laborator clinic, radiologie și, foarte important, un compartiment de paliație, atât de necesar. Proiectul este însă mai mare decât cel de la Mârzescu. Mult mai mare. Și mai scump. Cu banii pe care îi avem nu putem moderniza toată secția. Avem nevoie, mai mult ca oricând, de sprijinul comunității din Brașov și al mediului de business local”, a declarat președintele Fundației Metropolis, Codin Maticiuc.

Clădirea Staționarului Tractorul este în proprietatea Municipiului Brașov, iar reprezentantul Fundației Metropolis a menționat că „echipa Fundației Metropolis a avut o întâlnire cu primarul Brașovului, George Scripcaru. Discuția a fost clară și directă, iar deschiderea pentru acest proiect există”.

În Staționarul Tractorul, pacienții cu afecțiuni oncologici vor avea acces și la alte specialități și vor beneficia de un suport medical mai complex decât au în prezent – medicină internă, ATI, investigații – fără ca pacientul să mai fie plimbat între clădiri sau chiar între spitale, așa cum se întâmplă acum.  

Inițiativa Metroplis rezolvă o problemă a Consiliului Județean Brașov

Proiectul Fundației Metropolis completează planurile Consiliului Județean Brașov, care urmează să reabiliteze Corpul B din Pavilionul Mârzescu. De altfel, administrația județeană brașoveană a anunțat că ministrul Dezvoltării, ministrul Cseke Attila, a emis Ordinul nr. 429/08.04.2026 care prevede includerea proiectului „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieşire urgenţă” în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat.

Lucrările la Corpul B al Pavilionului Mârzescu sunt estimate la 60.172.218 lei (cu TVA), iar durata de realizare în cazul fiecărui obiectiv este de 24 luni.

În prezent, în Corpul B al Pavilionului Mârzescu funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, dar și spații ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. În momentul începerii lucrărilor de reabilitare cele două unități medicale trebuie să elibereze spațiile, iar proiectul Fundației Metroplis rezolvă problema eliberării etajului ocupat de Oncologie.

Citește mai departe

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

acum 4 zile

in

16/04/2026

De

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest an către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional[.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

acum 4 zile

in

16/04/2026

De

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Trending