După o perioadă în care părea că a intrat în linie dreaptă, proiectul noului Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase a intrat într-un punct mort. Finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost tăiată (decizie care a afectat cinci proiecte din România), Guvernul României a transmis mesaje confuze, iar USR a găsit şi în acest proiect o oportunitatea de a-și face imagine.
Primarul Brașovului, Allen Coliban i-a acuzat de „incompetență și ticăloșie” pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dar și pe premierul Marcel Ciolacu. Mai mult, marți, parlamentarii USR, inclusiv cei din Brașov, au protestat, “ca în vremurile bune”, în care se remacau doar ca reprezentanţi ai societăţii civile şi nu aveau intenţii de politică: s-au aşezat în fața Ministerului Sănătății, cu pancarte pe care scria, printre altele „PSD și Rafila fură spitalul brașovenilor”, „PSD+PNL = Sabotaj la Brașov” și au cerut demisia premierului.
Spitalul din Brașov: cu risc crescut de nerealizare până în 30 iunie 2026
Însă, nici primarul, nici parlamentarii nu au luat în calcul şi nu spus nimic despre unul din motivele pentru care proiectul de spitalului de la Brașov a fost scos de pe lista de finanțare prin PNRR: riscul de nerealizare a investiției la termen.
Mai exact, marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ieșit într-o conferință de presă, pentru a oferi unele clarificări referitoare la tăierea banilor pentru spitale – asta după ce tot el, în zilele precedente, a avut declarații destul de confuze.
Temerea principală: „Riscul de neîndeplinire la termen a unor obiective de investiții cu fonduri europene”
Astfel, Rafila a anunțat că, la solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Sănătății a transmis o listă revizuită a spitalelor finanțate prin PNRR, din care au fost excluse șase proiecte. Tot el a spus că acestea au fost stabilite în baza unor criterii stabilite cu reprezentanții Comisiei Europene, iar unul dintre criterii era „riscul de neîndeplinire la termen a unor obiective de investiții”.
„Termenul de finalizare pentru investițiile mari din acest program, adică pentru spitale sau secții de spitale este 30 iunie 2026, adică peste încă… 33 de luni”, a explicat ministrul.
În același timp, Rafila a spus că a fost făcută și o analiză de risc, aceasta fiind realizată împreună cu experți ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene. Această analiză a inclus stadiul procedurilor de licitație publică (existența unor contestații), stadiul proiectului tehnic, termenele asumate de beneficiari, existența unor litigii legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și impactul asupra digitalizării și tranziția verde:
„Spitalele evaluate au intrat în trei categorii: cu risc scăzut, cu risc mediu și cu risc crescut. Din rândul spitalelor cu riscul crescut sunt aceste cinci obiective (inclusiv spitalul din Brașov, n.r.), la care nu renunțăm, apelăm la o altă resursă financiară, respectiv împrumutul de la Banca Europeană de Investiții, ceea ce le permite o prelungire a termenului și rezolvarea unor probleme care ar fi putu cauza nefinalizarea la termen a proiectelor. Să ne înțelegem: dacă nu finalizăm proiectele până la data de 30 iunie 2026, atunci plătești de la bugetul de stat (…) Spitalele care au alergat mai încet au fost cele șase”, a declarat ministrul.
Care sunt punctele slabe ale proiectului Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase
În acest moment, Primăria Brașov are în derulare licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor, termenul de depunere a ofertelor fiind 3 octombrie 2023, amânat după ce au fost depuse contestații. Dacă în etapele următoare nu vor exista contestații ale procedurii de atribuire, în cel mai fericit caz, contractul pentru proiectarea și execuția lucărilor ar putea fi semnat începutul anului 2023. Dacă, acest contract va fi semnat în 1 ianuarie 2024 mai rămân 30 de luni.
De asemenea, pentru spitalul din Brașov nu există un proiect tehnic.
În ceea ce privește termenele asumate de beneficiar (Primăria Brașov), conform documentației licitației, termenul de finalizare a proiectării este de șase luni, iar cel pentru realizarea lucrărilor este de 24 de luni. În total sunt 30 de luni. Dar este greu de crezut ca lucrările să înceapă de a doua zi după finalizarea proiectării, pentru că documentația tehnică va trebui avizată de diferite instituții, iar dosarul va fi unul consistent și va fi nevoie de câteva luni pentru a încheia această etapă.
Apoi, în ceea ce privește lucrările, cel puțin în faza realizării construcțiilor vor apărea perioade de suspendare în sezonul rece a anului.
În ceea ce privește celelalte criterii de evaluare (digitalizare, tranziție verde, situația juridică a terenurilor), acestea sunt, cel mai probabil, îndeplinite.
A „alergat prea încet” Brașovul sau a luat startul prea târziu?
Altfel spus, în cazul acestui proiect, Brașovul „a alergat prea încet” (așa cum a spus ministrul) sau a luat startul prea târziu, pentru că ideea acestui spital a fost lansată după anul 2020. De atunci, demersuri s-au făcut, a fost realizată o temă de proiectare, a fost elaborat un studiu de fezabilitate, a fost pregătit un caiet de sarcini consistent pentru proiectare și execuție, însă proiectul a fost mult prea complex pentru a se încadra în termenele strânse impuse prin PNRR.
De altfel, în cazul acestui proiect nu ar trebui căutat un vinovat (doar pentru a face impresie pe rețelele de socializare sau a te gândi că mai câștigi câteva voturi anul viitor pentru că fiecare a făcut tot ce a putut), însă… nu a fost să fie.
Fii primul care comentează