Connect with us

Investitii

Proiectul noului Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase din Brașov, transformat în „jucărie electorală”. Dar putea fi respectat termenul impus prin PNRR?

Published

on

După o perioadă în care părea că a intrat în linie dreaptă, proiectul noului Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase a intrat într-un punct mort. Finanțarea europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost tăiată (decizie care a afectat cinci proiecte din România), Guvernul României a transmis mesaje confuze, iar USR a găsit şi în acest proiect o oportunitatea de a-și face imagine.


Primarul Brașovului, Allen Coliban i-a acuzat de „incompetență și ticăloșie” pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, dar și pe premierul Marcel Ciolacu. Mai mult, marți, parlamentarii USR, inclusiv cei din Brașov, au protestat, „ca în vremurile bune”, în care se remacau doar ca reprezentanţi ai societăţii civile şi nu aveau intenţii de politică: s-au aşezat în fața Ministerului Sănătății, cu pancarte pe care scria, printre altele „PSD și Rafila fură spitalul brașovenilor”, „PSD+PNL = Sabotaj la Brașov” și au cerut demisia premierului.

Spitalul din Brașov: cu risc crescut de nerealizare până în 30 iunie 2026

Însă, nici primarul, nici parlamentarii nu au luat în calcul şi nu spus nimic despre unul din motivele pentru care proiectul de spitalului de la Brașov a fost scos de pe lista de finanțare prin PNRR: riscul de nerealizare a investiției la termen.

Mai exact, marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ieșit într-o conferință de presă, pentru a oferi unele clarificări referitoare la tăierea banilor pentru spitale – asta după ce tot el, în zilele precedente, a avut declarații destul de confuze.

Temerea principală: „Riscul de neîndeplinire la termen a unor obiective de investiții cu fonduri europene”

Astfel, Rafila a anunțat că, la solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Sănătății a transmis o listă revizuită a spitalelor finanțate prin PNRR, din care au fost excluse șase proiecte. Tot el a spus că acestea au fost stabilite în baza unor criterii stabilite cu reprezentanții Comisiei Europene, iar unul dintre criterii era „riscul de neîndeplinire la termen a unor obiective de investiții”.

„Termenul de finalizare pentru investițiile mari din acest program, adică pentru spitale sau secții de spitale este 30 iunie 2026, adică peste încă… 33 de luni”, a explicat ministrul.

În același timp, Rafila a spus că a fost făcută și o analiză de risc, aceasta fiind realizată împreună cu experți ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene. Această analiză a inclus stadiul procedurilor de licitație publică (existența unor contestații), stadiul proiectului tehnic, termenele asumate de beneficiari, existența unor litigii legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și impactul asupra digitalizării și tranziția verde:


„Spitalele evaluate au intrat în trei categorii: cu risc scăzut, cu risc mediu și cu risc crescut. Din rândul spitalelor cu riscul crescut sunt aceste cinci obiective (inclusiv spitalul din Brașov, n.r.), la care nu renunțăm, apelăm la o altă resursă financiară, respectiv împrumutul de la Banca Europeană de Investiții, ceea ce le permite o prelungire a termenului și rezolvarea unor probleme care ar fi putu cauza nefinalizarea la termen a proiectelor. Să ne înțelegem: dacă nu finalizăm proiectele până la data de 30 iunie 2026, atunci plătești de la bugetul de stat (…) Spitalele care au alergat mai încet au fost cele șase”, a declarat ministrul.

Care sunt punctele slabe ale proiectului Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase

În acest moment, Primăria Brașov are în derulare licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor, termenul de depunere a ofertelor fiind 3 octombrie 2023, amânat după ce au fost depuse contestații. Dacă în etapele următoare nu vor exista contestații ale procedurii de atribuire, în cel mai fericit caz, contractul pentru proiectarea și execuția lucărilor ar putea fi semnat începutul anului 2023. Dacă, acest contract va fi semnat în 1 ianuarie 2024 mai rămân 30 de luni.


De asemenea, pentru spitalul din Brașov nu există un proiect tehnic.

În ceea ce privește termenele asumate de beneficiar (Primăria Brașov), conform documentației licitației, termenul de finalizare a proiectării este de șase luni, iar cel pentru realizarea lucrărilor este de 24 de luni. În total sunt 30 de luni. Dar este greu de crezut ca lucrările să înceapă de a doua zi după finalizarea proiectării, pentru că documentația tehnică va trebui avizată de diferite instituții, iar dosarul va fi unul consistent și va fi nevoie de câteva luni pentru a încheia această etapă.

Apoi, în ceea ce privește lucrările, cel puțin în faza realizării construcțiilor vor apărea perioade de suspendare în sezonul rece a anului.

În ceea ce privește celelalte criterii de evaluare (digitalizare, tranziție verde, situația juridică a terenurilor), acestea sunt, cel mai probabil, îndeplinite.

A „alergat prea încet” Brașovul sau a luat startul prea târziu?

Altfel spus, în cazul acestui proiect, Brașovul „a alergat prea încet” (așa cum a spus ministrul) sau a luat startul prea târziu, pentru că ideea acestui spital a fost lansată după anul 2020. De atunci, demersuri s-au făcut, a fost realizată o temă de proiectare, a fost elaborat un studiu de fezabilitate, a fost pregătit un caiet de sarcini consistent pentru proiectare și execuție, însă proiectul a fost mult prea complex pentru a se încadra în termenele strânse impuse prin PNRR.

De altfel, în cazul acestui proiect nu ar trebui căutat un vinovat (doar pentru a face impresie pe rețelele de socializare sau a te gândi că mai câștigi câteva voturi anul viitor pentru că fiecare a făcut tot ce a putut), însă… nu a fost să fie.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Investitii

VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect

Published

on

Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.

Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.

Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.

Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov

Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:

În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
  • reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
  • construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
  • realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
  • reabilitarea castelului de apă din localitate.

Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav

Investiții ample și în Codlea

În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
  • modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
  • construirea a două stații de pompare a apelor uzate.

Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea

Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei

Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Continue Reading

Investitii

Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală

Published

on

Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.

După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.

Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov

După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.

Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.

Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.

Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ

Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).

Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.

Continue Reading

Trending