Ramai la curent!

Politica

Interesele consilierilor PNL-PSD contra brașovenilor

Publicat

in

(*Articol al USR Brașov)
Consilierii majorității PNL-PSD din Consiliul Local Brașov nu-și respectă jurămintele făcute cu mâna pe Biblie și nu fac tot ceea ce le stă în puteri pentru binele brașovenilor. Ba din contră. Principala lor preocupare este blocarea și tergiversarea proiectelor municipiului Brașov, susţine USR.

Deși ședințele de Consiliul Local sunt publice și transmise live pe YouTube, adevărul e că brașovenii nu pot urmări ședințe de 12-13 ore, care încep într-o zi și se termină a doua zi. Aici s-a ajuns, la cea mai mare durată a ședințelor de Consiliu Local din țară. Aceste ședințe ar trebui să fie despre brașoveni, despre proiectele pentru dezvoltarea orașului, despre colaborare între cei care au fost votați de brașoveni, nu despre circul lui Chiricheș și lipsa de competență în conducerea ședințelor a consilierului Anton.

Consilierii PNL-PSD au interese ca RIAL să fie devalizată. Așa cum a fost de la înființarea ei

Subiectul RIAL le dă frisoane consilierilor majorității PNL-PSD din Consiliul Local Brașov pentru că știu ce jafuri au avut loc acolo de la înființarea societății. Câțiva consilieri locali au făcut parte din vechea administrație, atunci când Brașovul a fost deposedat într-un mod cel puțin controversat de sute de imobile aflate în administrarea RIAL. De asemenea, membri de partid beneficiau de chirii mult sub cele plătite de brașovenii care închiriau de pe piața liberă, iar unii “uitau” să le plătească și pe acelea. Abia acum, în administrația Coliban, au fost înscrise la ANAF contractele de închiriere.

Desigur, la RIAL au fost comise multe infracțiuni. Dacă pe partea penală a intervenit prescrierea faptelor pe o legislație făcută tot mai permisivă pentru infractori, pe partea civilă se pot recupera imobile dacă se constată nulitatea documentelor care au stat la baza deciziilor de înstrăinare din patrimoniul RIAL.

Apartamentul vândut cu 723 lei: consilierii PNL-PSD sabotează demersul primarului de a-l recupera în instanță

În urma auditului efectuat la RIAL, problema principală n-a fost că valoarea apartamentului vândut cu 723 de lei n-a fost actualizată. Doamna care a intrat în proprietatea lui n-avea dreptul să cumpere apartamentul în baza legii 112 / 1999 pentru că a deținut anterior o locuință. La dosarul de la RIAL exista proba unui contract de vânzare-cumpărare între doamna în cauză și fiica dumneaei, prin care o locuință pe care a dobândit-o prin moștenire a vândut-o fiicei dumneaei în anul 1995.

“Asta înseamnă, în primul rând, o faptă penală de fals în declarații. Mult mai grav este că un serviciu juridic al RIAL-ului, cu direcțiune, director comercial sub oblăduirea căruia se afla din 2002 încoace au mințit în instanță și au mințit și Municipiul că acei chiriași îndeplinesc condițiile, mai mult, au decis să nu facă apel când instanța a decis vânzarea, și la suma aceasta” a precizat primarul Coliban în septembrie 2023, menționând că a făcut plângeri penale.

Nici în ședințele de Consiliu Local din acest an consilierii PNL-PSD n-au votat ca municipiul Brașov să aibă parte de cea mai bună reprezentare în instanță prin achiziția de servicii juridice.

Consilierii PNL-PSD resping orice proiect de achiziționare de servicii juridice pentru cauzele RIAL

Modul în care resping orice proiect de achiziționare de servicii juridice pentru RIAL, nu face decât să întărească suspiciunea că interesul lor este de-a ascunde jaful de la RIAL care-a avut loc din 2002.

Se poate afirma cu certitudine că nu vor cea mai bună reprezentare în instanță pentru RIAL de vreme ce lasă un număr mare de cauze și dosare pe umerii celor trei consilieri juridici care sunt acum la RIAL, care nu au experiență în instanță.

Societatea a înstrăinat din patrimoniu aproximativ 2000 de imobile în vechea administrație, iar între acestea multe contracte de vânzare-cumpărare au fost cel puțin controversate. 

PNL vrea să îngoape RIAL

Primarul a propus în repetate rânduri Consiliului Local să treacă patrimoniul RIAL, în totalitate, în administrarea Municipiului. În felul acesta, Primăria ar putea aloca direct banii necesari reparațiilor. “PNL blochează acest demers și vor să îngroape RIAL, în primul rând pentru a ascunde prăduiala din ultimii 20 de ani, când mai bine de 2000 de imobile au fost înstrăinate pe doi lei, multe dintre ele către clientela politică. Inclusiv acum, în multe dintre cele 900 de imobile cu chirii de sub 250 de lei pe lună, stau politicieni sau rubedenii de-ale lor” a spus primarul Coliban.

În 2021, RIAL a făcut o reevaluare a imobilelor și a propus o creștere a chiriilor, aprobată prin HCL. HCL-ul a fost atacat de secretarul general al Prefecturii, chiriașă RIAL.

Primarul nu dorește să vândă imobilele municipiului Brașov

Proiectul privind încetarea aplicabilității HCL nr. 423 / 31.07.2020 privind vânzarea spațiilor cu destinația de locuință nerestituite în natură în urma aplicării prevederilor Legii 112 / 1995 și Legii nr. 10 / 2001, aflate în administrarea RIAL, a fost respins de majoritatea PNL-PSD. Pentru că interesul lor e ca imobilele primăriei să ajungă la șmecheri pe câțiva lei, așa cum a fost în vechea administrație.
În concepția primarului, orașul trebuie să dispună de patrimoniul său și să-l gestioneze corect.

Achiziția de imobile pentru realizarea unor investiții necesare comunității sunt blocate sistematic

50 euro pe metru pătrat este prețul pentru o clădire aflată în zona nouă a cartierului Tractorul (fosta ICPROA). Prețul zonei, doar pentru teren, fără construcții, este mai mult decât dublu.

O clădire fix lângă cel mai mare centru de evenimente din Brașov (Lux Divina) pentru care s-ar plăti doar 1.5 milioane de lei prin procedura de dare în plată pentru creanțele fiscale datorate de S.C. ICPROA S.A. Primăria are nevoie de acest spațiu pentru a crea infrastructură educațională (sau altă infrastructură publică) într-un cartier în care s-au construit multe blocuri și aproape zero funcțiuni urbane până în 2020. Achiziția acelui imobil este mai mult decât oportună pentru dezvoltarea cartierului Tractorul, dar majoritatea PNL-PSD a respins acest proiect. De două ori și fără argumente.

Organigrama propusă de primar e blocată de trei ani de majoritatea PSD-PNL

Între municipiile mari din România, Brașovul se remarcă printr-un aparat de specialitate subdimensionat. Asta în condițiile în care volumul de muncă a crescut considerabil. În mod rezonabil, ar trebui aproximativ 50 de noi posturi, dar majoritatea PNL-PSD nu votează nici măcar cinci posturi. Doar ca să blocheze, atât cât pot, activitatea Primăriei. Fără nicio explicație.

Și proiectul înfiinţării Direcţiei de Administrare a Unităţilor de Învăţământ e blocat în mod repetat

Conform proiectului de hotărâre, direcţia ar trebui să se ocupe de administrarea infrastructurii educaţionale, dar şi de derularea unor programe de conştientizare. Pe scurt, ar trebui înființată o structură dedicată care să se ocupe de toate nevoile unităților școlare din municipiu.

Majoritatea PNL-PSD din Consiliul Local votează împotriva aderării municipiului Brașov la organizații din care fac parte marile orașe europene, dar și administrații PNL-PSD din țară

Proiectul pentru aderarea municipiului Brașov la Asociația Eurocities a fost respins de majoritatea PNL-PSD. Eurocities este o rețea europeană de orașe fondată în 1986, care reprezintă interesele și preocupările orașelor mari și metropolelor din Europa printre care Paris, Londra, Berlin, Barcelona. Scopul său principal este de a promova cooperarea între orașe și de a contribui la dezvoltarea urbană durabilă. Din România sunt membre în această asociație Clujul și Constanța (administrații PNL) și Timișoara.

Au fost respinse și proiectele de aderare la Asociația Climate Alliance, rețeaua mondială ICLEI – Administrații Locale pentru Sustenabilitate și la programul “European Energy Award – Comunitate Sustenabilă (ROEEA)”. Toate aceste asociații au rolul de a facilita schimbul de experiență și de bune practici între membri și de a promova politici de sustenabilitate.

(*Articol al USR Brașov)

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Brașovul are un nou subprefect. Daniela Olaru, numită în funcție cu o zi înaintea moțiunii de cenzură

Publicat

in

Cu o zi înainte de votarea moțiunii de cenzură în Parlamentul României, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind numiea în funție a noului subprefect al Brașovului. Astfel, postul rămas vacant după demisia lui Lucian Mija (PSD) va fi preluat de Daniela Olariu (USR).

Decizia urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, apoi noul subprefect va putea depune jurământul.

Noul subprefect al județului Brașov este de profesie jurist, a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Transilvania și un masterat de Drept penal în afaceri. De peste 15 ani, este antreprenor în domeniul medical, iar anterior, a profesat timp de 8 ani în Japonia, o perioadă fiind detașată în SUA și Hong Kong. Vorbește limbile engleză, franceză și japoneză. Este vicepreședinte al Filialei USR Săcele, consilier local al municipiului Săcele și președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Gospodărire Măgura Codlea.

Daniela Olariu este al doilea subrebprefect USR al Brașovului, după Codruț Bucur, care a ocupat această funcție în perioada martie 2021 – septembrie 2021.

Citește mai departe

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Trending