Județul Brașov ocupă un loc important pe piața produselor tradiționale românești. Peste un sfert preparate tradiționale românești sunt din Brașov

Preparatele tradiționale, de la lactate și brânzeturi, produse de carmangerie la dulcețuri, sucuri naturale sau alte băuturi încep să fie tot mai căutate pe piață, clienții fiind tot mai atenți la calitate. Fermierii brașoveni s-au adaptat acestei tendințe și au început să producă preparate după rețete transmise din generație în generație.

Mulți au început să obțină și certificate pentru aceste produse, astfel încât să aibă acces pe piața big-retail sau la magazinele „de nișă”. Deocamdată, această „ramură” a economiei este într-un stadiu incipient, având în vedere că la nivel național sunt certificate aproape 500 de produse tradiționale românești. Dintre cele aproximativ 500 de preparate, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Brașov, Mihail Gyero-Popa, a afirmat că peste 150 sunt din județul nostru. „Aceste certificate de atestare au fost eliberate după apariția noilor prevederi legale în domeniu. Înainte de apariția noilor reguli, la nivel național erau certificate în jur de 4.500 de produse tradiționale, din care peste 1.500 în județul Brașov. Certificarea unui produs tradițional presupune prezentarea rețetei, dar și a unor documente care să ateste faptul că produsul are o istorie, în acest sens putând fi luate în considerare chiar și monografiile”, a explicat reprezentantul direcției în timpul unei expoziții ce s-a desfășurat la Brașov, cu ocazia marcării Zilei naționale a produselor agroalimentare românești, instituită începând din acest an.

La expoziția de la Brașov au participat peste 30 de producători, unii aflați „la început de drum”, alții fiind deja consacrați pe piața românească sau chiar internațională.

De altfel, în timpul expoziției, micii producători au spus și ce probleme au. Unii au reclamat faptul că, pentru certificarea unui produs, procedurile sunt destul de complicate. Alții au spus că, de multe ori, micii fermieri sunt puși în situația de a-și vinde produsele la prețuri derizorii.  De altfel, un producător de brânză din Fundata a spus că prin sate circulă tot felul de intermediari, mulți dintre ei din țările arabe, cumpără miei, preiau animalele, apoi nu mai plătesc marfa și nu mai sunt de găsit. Ba mai mult, și prețurile oferite de aceștia sunt derizorii, uneori oferta fiind de 6 lei pentru un kilogram de miel „la viu”. De altfel, cu o problemă asemănătoare s-au confruntat și crescătorii din alte zone ale județului. De exemplu, în satul Cincșor, a apărut în urmă cu doi ani un italian care a cumpărat miei, apoi a dispărut fără urmă.