Ramai la curent!

Cotidian

„Poluatorul plăteşte”? Primaria Braşov se aşteaptă ca statul român sa se implice în închiderea rampei de deşeuri industriale de la Timiş-Triaj 

Publicat

in

După aproximativ 10 ani de la dispariția de pe hartă a fostei Uzine Tractorul, în următorii trei ani va fi închis și depozitul de deșeuri al acestei fabrici. Teoretic, închiderea ar fi trebuit se realizeze conform principiului „poluatorul plătește”, adică de către cei care au cumpărat platforma industrială. Acest lucru nu s-a întâmplat și, cel puțin deocamdată, lucrările vor fi finanțate de Primăria Brașov, iar suma nu este mică. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, a precizat că valoarea estimată a lucrărilor este de 31.612.812 lei, fără TVA, iar potrivit autorizației de construire din 10 noiembrie 2019, închiderea va dura 36 de luni.

„În acest moment, singurele fonduri alocate pentru lucrările de închidere a depozitului de deşeuri industriale nepericuloase de la Timiş – Triaj sunt cele alocate de a autorităţile locale. Vom încerca să atragem şi alte tipuri de fonduri, cum ar fi cele guvernamentale, mai ales dacă ţinem cont de faptul că deşeurile depozitate la această rampă  au fost produse, în mare parte, de fosta fabrică de tractoare, pe care statul român a vândut-o la un moment dat. Atunci nu a fost transmis noului proprietar şi obligaţiile privind ecologizarea acestui depozit”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Conform   Proiectului   Tehnic elaborat de SC Intergroupengineering SRL Bucureşti în anul 2017,  corpul depozitului de deşeuri va fi impermeabilizat, astfel încât să nu se infiltreze apa de ploaie. Totodată, se vor efectua lucrări prin care să fie evitate mirosurile, emisiile de gaze în atmosferă, sau împrăştierea de către vânt a deşeurilor uşoare gen hârtie şi plastic. Tot prin acest proiect vor fi realizate amenajări astfel încât să fie împiedicată apariţia unor incendii sau deteriorarea stratului de vegetaţie de la suprafaţă,  din cauza gazului de depozit.

Impermeabilizarea se va face cu ajutorul a patru straturi de protecție. Primul va fi un strat de minimum 0,50 m grosime realizat din materiale granulare existente pe plan local (pietriş sau chiar resturi de construcţii concasate). Al doilea va fi cel de impermeabilizare ce se realiza din geocompozit bentonitic, iar peste acesta se va turna stratul de drenare, cu o grosime de 0,30 m. Ultimul strat va avea o grosime de un metru  și va fi de pământ, partea superioară, cu o grosime de 0,15 m fiind sol vegetal.

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending