Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu au refuzat dezbaterea electorală directă înaintea alegerilor. Cum au motivat lipsa de la singura dezbatere care a pus față în față primii 6 candidați în sondaje

Joi seara, Europa FM a organizat o dezbatere electorală la care a invitat primii șase candidați, din punct de vedere al scorurilor din sondaje, respectiv Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor. 

La invitația postului de radio, pentru dezbaterea moderată de jurnalistul Moise Guran, au răspuns însă doar Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor, ceilalți trei candidați transmițând, prin reprezentanții echipelor lor de campanie, diferite motivații care i-au făcut să nu vină.

Moise Guran a precizat că Viorica Dăncilă a spus că participă doar la o dezbatere cu Klaus Iohannis, iar președintele în exercițiu a transmis că nu participă la nicio dezbatere și nu acordă interviuri.

Mircea Diaconu a transmis că nu poate participa, pentru că este în campanie, în altă zonă din țară. 



Europa FM a anunțat că „având în vedere absența cvasitotală a dezbaterilor electorale“ în campania pentru prezidențiale, i-a invitat pe principalii șase candidați la „o întâlnire electorală organizată joi, 7 noiembrie 2019, ora 20.30”. Au răspuns invitației însă, numai Dan Barna (USR), Theodor Paleologu (susținut de PMP) și Kelemen Hunor. 

Toți cei trei participanți la dezbatere au susținut ideea reorganizării teritoriale a țării. De asemenea, ei au susținut că  România are nevoie de o reformă constituțională profundă. În timp ce Barna s-a pronunțat pentru o republică semiprezidențială, cu atribuții sporite pentru șeful statului, Kelemen a insistat pentru o republică parlamentară. Paleologu în schimb a propus o dezbatere și un eventual referendum pentru monarhie.

În privința organizării de alegeri parlamentare anticipate, pentru depășirea actualei crize politice, candidatul USR PLUS Dan Barna a reiterat că acestea sunt „soluţia morală şi corectă” pentru țară, în timp ce candidatul UDMR Kelemen Hunor și cel al PMP Theodor Paleologu și-au exprimat îndoiala că acestea au șanse să fie organizate.



Întrebați dacă trebuie considerată corupția o amenințare la adresa siguranței naționale, cei trei participanți la dezbatere au fost unanim de acord. Ei au fost totodată de acord că serviciile secrete trebuie să aibă o implicare în combaterea marii corupții, dar fără „protocoale secrete”.

În ce privește defrișările ilegale de păduri, și anume ce măsuri poate promova președintele pentru combaterea acestora, Kelemen a recunoscut că are o propunere radicală: interzicerea exploatării pădurilor în scop industrial pentru o perioadă de 10 ani. Ideea sa a fost respinsă de ambii contracandidați. Barna a spus că este o măsură nerealistă și că „exploatarea raţională şi împăduririle sunt răspunsul corect”. La rândul său, Paleologu a susținut că problema este una care ține, în mod fundamental, de fenomenul corupției.
 


 
Toți cei trei candidați au fost în schimb de părere că președintele Iohannis a dat prea multe șanse PSD-ului. Kelemen a spus că, în opinia sa, președintele trebuia să-și fi asumat chiar și riscul unei suspendări. Paleologu a vorbit despre „neputința” lui Iohannis, iar Barna consideră că „responsabilitatea e împărțită” când vine vorba de guvernele PSD acceptate de Iohannis.
 
Mai multe despre întrebările puse celor trei candidați și răspunsurile lor, AICI. 

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.