VIDEO. În acest weekend au circulat, între Brașov și București, cele mai lungi trenuri din ultimii ani. Va reuși trenul să câștige lupta cu traseul auto de pe DN1?
Duminică, CFR Călători a făcut cea mai mare suplimentare de vagoane din ultimii ani pentru trenurile dintre Brașov și București, cel mai lung având 15 vagoane, dublu față de o zi obișnuită. Și trenurile Regio au ajuns să aibă 8-10 vagoane etajate, iar suplimentările au fost anunțate de noul director al CFR Călători, Dan Costescu, numit acum câteva zile în funcție. Marea întrebare este dacă aceste suplimentări consistente se vor repeta sau a fost doar o mișcare de imagine. Cert este că CFR are nevoie urgentă de vagoane pentru ca o parte dintre oameni să revină la tren, măcar pe ruta către munte, unde drumul poate dura pe șosea 6-7 ore între Capitală și Brașov.
Între Brașov și București sunt 28 de trenuri pe zi pe sens, dintre care 19 sunt ale CFR Călători, patru ale Regio Călători, trei ale Softrans și două Astra Transcarpatic, se arată într-o analiză hotnews.ro. De la București la Brașov cel mai rapid este IR 346, 2 ore și 21 minute, iar cel mai lent este RE 3001, 3 ore și 51 de minute. De la Brașov la București cel mai rapid este IR 473 (2 ore și 24 minute), iar cel mai mult face RE 3008 (3 ore și 56 de minute).
Un tren de test a parcurs distanța București – Brașov în 118 minute în ianuarie 2015, stabilind un record, însă nu a oprit nicăieri, lucru imposibil pentru un tren convențional. Reamintim că tronsonul Brașov – Predeal are nevoie de reabilitare și vitezele sunt cu 30% mai mici decât acum 25 de ani. Partea tristă este că în ultimul deceniu trenurile au devenit tot mai scurte, iar cozile de mașini, tot mai lungi.
Mini-vacanța dintre 24 și 26 ianuarie a arătat încă o dată că este o nebunie să mergi cu mașina între Brașov și București și că un drum de sub 170 km poate dura și peste 6 ore. Iar în acest context, trenul este varianta ideală!, spun mulți, dar marea problemă este că numărul de locuri din trenuri este mult sub cerere, chiar dacă există patru companii și aproape 30 de trenuri. CFR Călători nu a mai cumpărat de opt ani vagoane noi, privații au venit cu material rulant nou, dar insuficient, iar licitația pentru trenuri electrice noi s-a blocat.
Până acum 10 ani era ceva normal să vedem trenuri de 16-18 vagoane pe lung parcurs, în timp ce acum 40 de ani erau și trenuri sezoniere de 21-23 de vagoane. Cum criza de vagoane a fost dură în ultimii ani, vara în mod excepțional unele trenuri au 12-14 vagoane în week-end.
Duminică a fost ziua trenurilor lungi: IR 1746 Baia Mare – București a avut 15 vagoane între Brașov și Capitală, față de opt într-o zi obișnuită din săptămână. Mai mult, IR 1586 Constanța – Brașov a avut 12 vagoane, iar RE 3006 a avut zece vagoane etajate, față de șase în mod normal. 11 vagoane a avut și IR 1646 (comparativ cu șase în mod normal). În total, zece trenuri au fost suplimentate cu 87 de vagoane, cea mai mare astfel de acțiune pe care CFR Călători o face în ultimii ani.
Acțiunea a fost demarată de Dan Costescu, noul director al CFR Călători care săptămâna trecută l-a înlocuit pe controversatul Valentin Dorobanțu. Noul director a comunicat suplimentarea pe Facebook, a spus că au fost 7.500 de locuri în plus în trenurile Brașov – București și a spus, în mod corect, că oamenii chiar merg cu trenul, dacă le oferi condiții și îi și informezi continuu.
Este o schimbare binevenită la CFR Călători care comunică foarte puțin cu presa și cu publicul și care, spre deosebire de alte companii feroviare naționale din zonă, NU comunică public întârzierile mari ce apar din cauza unor accidente sau din cauza unor fenomene meteo extreme, iar comunicatele de presă conțin mai ales oferte comerciale.
Cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu câteva vagoane în plus nu se face revoluție feroviară și marea întrebare este: ce va urma?
Rămâne de văzut dacă lucrurile chiar se vor schimba datorită noului director și, marea întrebare este dacă parcul activ de vagoane chiar va fi suplimentat cu măcar 50-100 de unități anul acesta, astfel încât să nu mai fie trenuri care merg 400-500 km cu 2-3 vagoane.
Poate trenul să preia din oamenii care aleg să meargă cu mașina către Sinaia, Predeal, Bușteni sau Brașov? Nu mulți și nu în scurt timp! Doar dacă parcul de vagoane va crește puternic și la CFR, dar și la companiile private și doar dacă suplimentări precum cea de acum se vor întâmpla mult mai des, mai ales când sunt sărbători sau în week-end-urile însorite.
Dacă numărul de vagoane nu va crește, oamenii vor fi descurajați, mai ales că în mini-vacanțe precum cea care abia s-a încheiat, cererea este atât de mare încât la unele trenuri nu se mai găsesc locuri cu 2-3 săptămâni înainte și chiar și la cele suplimentate s-au epuizat rapid biletele cu loc.
Un obstacol ține și de percepția multor români când este vorba de trenuri: mulți nici nu vor să audă de ele, nu s-ar urca într-un tren și n-ar lăsa pentru nimic confortul din mașina personală. La încetățenirea acestei percepții a contribuit și declinul domeniului feroviar în ultimii 30 de ani, cu trenuri lente, aglomerate, puține și cu program de circulație care nu este gândit în funcție de cererea publicului.
Primăria Brașov și instituțiile și serviciile publice din subordinea Consiliului local vor avea organigramele mult diminuate, din schemele de personal urmând să fie tăiate 145 de posturi.
Numărul maxim de posturi maxim de posturi la nivelul municipiului,a fost transmis de Prefectura Brașov, iar Consiliul Local Brașov va trebui să aprobe hotărâre aferentă în ședința de plen din 31 martie.
Conform calculului Prefecturii, anaizat de Brașov Metropoluitan, în organigramele Primăriei Brașov (aparatul de specialitate al primarului), Direcției Fiscale Brașov, Serviciului Public Administrare Piețe, Direcției Administrare Infrastructură Sportivă, Grădinii Zoologice și Clubului Sportiv Municipal Brașov (doar activitatea administrativă, fără secțiile sportive) trebuie să includă un număr total de 523 de posturi. În prezent, în organigramele acestor instuții sunt 668 de podturi, însă nu toate sunt ocupate.
Posturi vor fi tăiate din fiecare instituție:
1. Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Brașov: 65 de posturi – de la 336 la 271;
2. Direcția Fiscală Brașov: 33 de posturi – de la 151 la 118;
3. Serviciul Public Administrare Piețe Brașov: 13 posturi – de la 52 la 39; 4. Direcția Administrare Infrastructură Sportivă Brașov: 12 posturi – de la 51 la 39;
5. Grădina Zoologică Brașov: minus 20 de posturi– de la 63 la 43;
6. Clubul Sportiv Municipal Corona Brașov: minus 2 posturi– de la 15 la 13 posturi.
Apa tulbure nu va mai curge la robinetele brașovenilor. Astfel, printr-un proiect cu finanțare europeană, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, Compania Apa Brașov va realiza la Uzina de Apă Tărlung un decantor lamelar, care va permite tratarea apei foarte tulburi (cu o turbiditate mai mare de 80 NTU). În aceste condiții, uzina de la acumularea Tărlung va putea furniza apă și în perioadele în care sunt viitori, iar apa din lac devine extrem de tulbure.
Pentru montarea și punerea în funcțiune a decantorului, operatorul regional de apă a lansat o licitație cu o valoare estimată de 20.752.117 lei, fără TVA.
Decantorul va procesa 510 litri de apă pe secundă
Noul echimament va avea o capacitate de procesare de 510 l/s și va completa actualul sistem de tratare a apei de la uzina de apă.
În prezent, în cazul în care apa din lac devine foarte tulbure și nu mai poate fi tratată, Compania Apa Brașov apelează la sursele subterane, însă costurile sunt mai mari. Din lacul de acomulare de pe pârâul Tărlung este alimentat municipiul Brașov și localitățile din Zona Metropolitană deservite de operatorul regional de apă.
Închiderea gropii de deșeuri industriale de la Timiș-Triaj, mai costisitoare pentru bugetul local al Brașovului. Cofinanțarea municipiului crește cu aproape 21%
Transformarea fostului depozit de deșeuri industriale nepericuloase din zona Timiș – Triaj a municipiuliui Broșov va pune o presiune suplimentară pe bugetul local, față de estimarea inițială.
Pentru acest proiect,estimat la 135.453.971 lei (TVA inclus), Primăria Brașov a depus o cerere de finanțare europeană prin Programul Regiunea Centru, iar la momentul respectiv municipalitatea brașoveană a luat în calcul o contribuție de 50.698.443,00 lei (inclusiv TVA), reprezentând cheltuielile neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2 % din valoarea eligibilă a proiectului.
Între timp, Primăria Brașov a primit o adresă de la autoritatea finanțatoare, prin care se solicită Primăriei Brașov „modificarea contribuției proprii în conformitate cu prevederile ghidului solicitantului, respectiv majorarea contribuției proprii de la 2% la 22,71%”. În aceste condiții, suma ce trebuie asigurată de la bugetul locoal va fi de 68.607.073 lei (inclusiv TVA), majorarea fiind de 17.908.630 lei.
Proiectul are ca obiectiv reabilitarea ecologică și reconversia amplasamentului fostului depozit, prin transformarea acestuia într-un spațiu verde urban.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login