Ramai la curent!

Cotidian

Consilierii locali brașoveni l-au făcut cetățean de onoare pe șeful Jandarmeriei Brașov. Au fost şi argumente contra. „Ducem acordarea acestei distincții în domeniul ridicolului”

Publicat

in

Jurnalistului britanic Charlie Otlley nu a fost singura persoană care a primit titlul de cetățean de onoare în ședința de plen de vineri a Consiliului Local Brașov. Astfel, pe ordinea de zi suplimentară a fost introdus un punct referitor la acordarea aceleiași distincții șefului Jandarmeriei Brașov, colonelul Cristian Elly Palistan. Inițiativa nu a venit din partea Primăriei Brașov, ci a consilierului local Arnold Ungar (FDGR), iar ideea a fost contestată de Șerban Șovăială (consilier independent). 

„Cred că aprobând un astfel de proiect, ducem acordarea acestei distincții în domeniul ridicolului”, a declarat Șovăială.

Conform declarației consilierului local, pentru acordarea acestui titlu nu a fost obținut avizul Comisiei nr. 7 (care dă aviz consultativ pentru proiectele de hotărâre ce vizează acordarea acestor distincții). „Din păcate, la această ședință (a comisiei de specialitate, n.n.) ne-am adunat doar doi dintre cei cinci membri. Am fost eu și Adina Donosă (PER – n.r.). Ambii am votat împotrivă, dar a fost irelevant, pentru că nu aveam cvorum”, a declarat Șovăială.

Din comisia amintită, al cărei președinte este Șerban Șovăială, mai fac parte Mihai Costel (PMP) și Neacșu Alexandru (PMP) și Alexandra Crivineanu (PSD).

De ce nu a fost de acord Șovăială ca Paliștan să fie declarat cetățean de onoare: 

„În Raportul de specialitate aferent proiectului de hotărâse se arată că domnul colonel primește titlul de cetățean de onoare pentru că își face meseria pe banii statului și este șeful formațiunii de jandarmi din Brașov. Unul dintre marile merite ale domnului colonel este că a pus cel mai mare steag din Transilvania. Pentru asta facem noi cetățeni de onoare? Să nu uităm că domnul colonel este conducătorul unei instituții de represiune. Când va ieși la pensie, haideți să îl facem cetățean de onoare, pentru o troiță ridicată în Dumbrăvița sau pentru una ridicată nu știu unde. Dar, întrebarea mea este ce a făcut pentru Brașov. Pentru ce să îl facem pe șeful Jandarmilor cetățean de onoare? Ne batem joc de toți profesorii din acest oraș, care se chinuie zi de zi să ne crească generațiile următoare, dar pe ei nu-i facem cetățeni de onoare, dar sărim să îl facem pe șeful Jandarmilor cetățean de onoare. Care este meritul lui, pe care l-a adus el de acasă? A… este șeful Jandarmilor, a menținut ordinea… Păi, asta era datoria lui! În facem cetățean de onoare pentru că și-a făcut datoria? Pentru asta încasează un salariu, care nu este deloc mic”.

Arnold Ungar a invocat „calitatea umană recunoscută de doi mitropoliți ai Bisericii Ortodoxe”

 După intervenția lui Șovăială, consilierul local care a propus acest proiect de hotărâre, Arnold Ungar, a declarat că fiecare ales are dreptul să își spună punctul de vedere: „Și au am acest drept, urmând ca dumneavoastră să decideți în cunoștință de cauză și să stabiliți cine are dreptate: eu sau dumnealui (Șovăială – n.r.), care nu este în stare să își întrunească comisia de specialitate”.

Totodată, Ungar a menționat că „în raportul de specialitate  se menționează că, în ceea ce privește calitățile umane ale lui Cristian Elly Palistan acestea au fost recunoscute doi mitropoliți ortodocși, prin distincțiile pe care le-a primit. Nu le-a primit pentru că a făcut o troiță, ci pentru că promovează valorile naționale și creștine. Este un lucru bun, într-o lume în care mulți uită de Dumnezeu și ajungem unde ajungem. În ceea ce privește faptul că este comandant de jandarmi, aici s-a vorbit că Jandarmeria este un organ represiv, ceea ce este o mare eroare. Jandarmeria face parte din sistemul de ordine publică și siguranță națională. În România, de o perioadă, se duce o acțiune tacită de distrugere a elementelor de siguranță națională”.

Pentru a da greutate discursului, Ungar a făcut un apel la un episod din viața lui:

„În 1972, când am fost recrutat, cel din comisia de recrutare, în urma unei discuții scurte, a tras concluzia că sunt fiul unui bandit de jandarm, asta pentru că tatăl meu a făcut școala militară de jandarmi de la București, în perioada 1941 – 1944. Eu am rămas cu această etichetă: fiu de bandit de jandarm. Acesta este un motiv subiectiv pentru care îi iubesc pe jandarmi. Aceasta este o armă care susține democrația. Este un organ de represiune pentru hoți și tâlhari. De aceea, eu susțin acest proiect și la vot se va vedea dacă dumneavoastră apreciați jandarmeria este o armă de represiune sau una de ordine publică”.

 Primarul Brașovului a propus amânarea, dar prea târziu 

După ce a ascultat cele două păreri, primarul Brașovului, George Scripcaru, a propus amânarea proiectului și a catalogat faptul că membrii Comisiei nr. 7 nu s-au întrunit drept un „lucru nefiresc”. 

Totodată, Scripcaru a afirmat că solicitarea de amânare este doar o propunere și le-a spus consilierilor locali că: „În cazul în care considerați că lucrurile trebuie să meargă mai departe și vreți să votați, puteți să luați o decizie în cunoștință de cauză, pentru că acesta este dreptul dumneavoastră în acest sens”. 

De altfel, consilierii locali au început să completeze formularele de vot înainte ca cei doi consilieri să aibă intervențiile. Practic, pentru acest punct și-au exprimat opțiunea 19 aleși. „Dintre cele 19 voturi, 13 au fost ”pentru” două – ”împotrivă”, iar patru au fost abțineri.  Având în vedere că numai 19 consilieri au votat, adică numai 19 sunt prezenți, proiectul a trecut. În cazul acestui proiect este nevoie de majoritate simplă”, a anunțat secretarul orașului, Adriana Goran.
  

Citește mai departe
1 Comentarii

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending