Connect with us

Investitii

Consiliul Județean Brașov, contracronometru în încercarea de a obține 100 milioane de euro pentru managementul deșeurilor. Municipiul Brașov vrea schimbarea strategiei pe ultima sută de metri

Published

on

Consiliul Județean Brașov se chinuie de mult timp să finalizeze documentația pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în Județul Brașov, pentru a putea depune cererea de finanțarea în vederea accesării banilor europeni prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020. Este vorba de aproximativ 100 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru realizarea investițiilor cuprinse în planul județean gestionare a deșeurilor. 

În mod normal, contractul de finanțare ar trebui semnat în luna decembrie a acestui an, însă, unul dintre vicepreședinții Consiliului Județean Brașov, Șerban Todorică, a declarat marți, după ședința de plen că termenul „se poate duce până în februarie sau martie. Dacă ar fi în decembrie, chiar că ar exista pericolul să nu putem depune cererea de finanțare. Din punct de vedere al timpului, suntem puțin strâmtorați, dar din punct de vedere al pregătirii documentațiilor nu stăm foarte rău, pentru că aceasta este aproape gata”. 

Consiliul Județean trebuie să „se plieze” pe o dorință a Municipiului Brașov 

Una dintre problemele legate de realizarea documentației constă în faptul că noua conducere a Primăriei Brașov a lansat ideea amenajării unui nou depozit de deșeuri în județul Brașov, astfel încât să nu se mai depoziteze în cea actuală.

Blocajul cel mai mare este la o dorință a unor actori politici care ar vrea să se construiască un nou depozit. Acest lucru contravine directivelor europene și legislației de mediu, pentru că nu se finanțează amenajarea unor noi spații de depozitare în condițiile în care există un depozit conform într-un anumit județ. Până mai ieri aveam deja o gândire, o strategie ce urma să fie pusă în aplicare, acum sunt anumite mișcări, anumite discuții. Trebuie să ne pliem pe ceea ce se dorește la nivelul municipiului Brașov”, a declarat Todorică.   

 Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov a amintit că în SMID este prevăzută construirea unui centru de management integrat a deşeurilor pe teritoriul administrativ al municipiului Săcele.

„Prin realizarea acestui centru cantitatea de deșeuri ce se va depune la depozitul de deșeuri va fi redusă semnificativ. Practic, în depozit va ajunge 10% din cantitatea totală, iar deșeurile depozitate vor fi, în mare parte sterile și nu mai produc disconfort. Noi aici trebuie să fim atenți”, a explicat reprezentantul administrației județene.

Reamintim că primarul Brașovului, Allen Coliban, a anunțat de mai multe ori că ar dori închiderea depozitului ecologic de deșeuri. Ultima variantă anunțată de edil este ca la acest depozit, după umplerea Celulei nr. 3 să se permită deschiderea Celulei nr. 4, apoi rampa să se închidă. În mod normal, depozitul este proiectat cu șase celule. 

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending