Operatorul Astra Trans Carpatic va începe din vara acestui an, cel mai probabil, operarea trenului fabricat de CRRC Sifang, China pe Valea Prahovei, anunță Club Feroviar.

Un tren chinezesc care a stat ani la rând în centrul unei dispute juridice și politice este la un pas să intre în circulație în România. Compania Astra Vagoane Călători din Arad a obținut recent autorizațiile de tip și de punere pe piață din partea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), astfel că momentul în care garnitura produsă de gigantul chinez CRRC va transporta primii pasageri este tot mai aproape.

Primele curse comerciale ar urma să fie operate de Astra Trans Carpatic, iar Brașovul se află printre primele destinații vizate pentru introducerea noului tren.

Pentru ca garnitura să poată intra efectiv în exploatare, mai este necesară obținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea, susține Clubferoviar.ro. Operațiunile de mentenanță vor fi realizate la uzina Astra Vagoane Călători din Arad, unde a fost deja amenajată o hală specializată, echipată cu infrastructura necesară pentru întreținerea trenurilor furnizate de constructorul chinez.

Reprezentanții companiei estimează că toate formalitățile ar putea fi finalizate în cursul lunii iulie.

„Sperăm ca aceasta să se întâmple în cursul lunii iulie. Pentru început trenul va fi pus în operare spre Brașov”, a declarat Marian Mihail Călin, director de dezvoltare al grupuluim, citat de clubferoviar.ro.

Brașovul, printre primele destinații ale noului tren

Dacă ultimele avize vor fi obținute conform calendarului estimat de operator, călătorii care circulă spre Brașov ar putea fi printre primii din România care vor testa noua garnitură.

Trenul este unul complet compatibil cu standardele europene de interoperabilitate (STI), ceea ce îi permite să circule pe rețeaua feroviară europeană în condițiile impuse de legislația comunitară.

Un proiect care a declanșat unul dintre cele mai controversate litigii din transportul feroviar

Drumul trenului CRRC către România a fost însă departe de a fi unul simplu. În 2021, asocierea formată din Astra Vagoane Călători și producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a participat la licitația organizată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 20 de trenuri interregionale, contract extins ulterior la 37 de unități.

La scurt timp după depunerea ofertelor, Guvernul a adoptat o ordonanță care limita accesul companiilor din state terțe la anumite proceduri de achiziții publice finanțate din fonduri europene și naționale. În baza acestei reglementări, asocierea româno-chineză a fost exclusă din competiție. Decizia a fost contestată în instanță, iar disputa a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La acel moment, premier al României era Florin Cîțu (PNL), iar ministru al transporturilor, Cătălin Drulă (USR).

Curtea de Justiție a UE a dat câștig de cauză companiei chineze

Judecătorii europeni au stabilit că România nu putea introduce unilateral o astfel de restricție într-un domeniu reglementat la nivel comunitar. Hotărârea Curții Europene de Justiție a devenit punctul de plecare pentru reluarea procesului în România, unde Curtea de Apel București a analizat legalitatea excluderii asocierii CRRC – Astra Vagoane Călători din procedura de achiziție.

După mai multe amânări și aproape doi ani și jumătate de procese, instanța a decis anularea raportului prin care oferta fusese exclusă din licitație. Decizia este definitivă și confirmă faptul că eliminarea companiei din procedură nu a respectat cadrul legal aplicabil la acel moment.

Profesorii debutanți ar putea fi marii câștigători ai noii legi a salarizării, însă proiectul pregătit de Guvern riscă să deschidă un nou front de conflict cu sindicatele din Educație. Deși salariile de început de carieră sunt programate să crească semnificativ din 2027, dascălii cu experiență reclamă că diferențele față de debutanți devin prea mici, iar munca și performanța acumulate în zeci de ani nu mai sunt recompensate corespunzător.

Profesorii debutanți, principalii beneficiari ai noii grile

Noua lege a salarizării unitare, inclusă printre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, schimbă complet modul în care vor fi stabilite salariile bugetarilor. Formula propusă este una simplă: fiecare funcție va avea un coeficient care va fi înmulțit cu o valoare de referință stabilită la 4.100 de lei pentru anul 2027.

Creșteri consistente la început de carieră

În Educație, efectele sunt vizibile mai ales la baza sistemului. Un profesor debutant cu studii superioare ar urma să primească un salariu de bază brut de 7.544 de lei, față de 6.446 de lei cât este estimat pentru 2026. Creșterea depășește 17%, iar Executivul mizează pe această majorare pentru a atrage mai mulți tineri către cariera didactică.

Miza nu este una întâmplătoare. În ultimii ani, școlile din multe zone ale țării s-au confruntat cu dificultăți în ocuparea posturilor, în special la disciplinele deficitare. Sindicatele și directorii de școli au atras în repetate rânduri atenția că salariile de început de carieră nu sunt suficient de competitive pentru absolvenții performanți.

Profesorii cu experiență spun că diferențele sunt prea mici

În schimb, profesorii cu vechime nu privesc la fel de optimist noua grilă. Și asta pentru că, de exemplu, pentru un cadru didactic cu gradul didactic I și peste 25 de ani de activitate, salariul de bază ar urma să ajungă la 9.635 de lei brut. Creșterea există, însă diferența față de debutanți este considerată prea mică de reprezentanții angajaților vechi din sistem.

Mai mult, atunci când sunt luate în calcul toate componentele salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi, avansul veniturilor totale devine aproape nesemnificativ. Simulările indică o majorare de aproximativ 1% pentru profesorii aflați la vârful carierei, ceea ce a alimentat criticile privind „aplatizarea” salarizării.

De ce acuză sindicatele „aplatizarea” salarizării

Sindicatele susțin că noul sistem reduce diferențele dintre etapele profesionale și transmite un semnal greșit celor care investesc ani de pregătire, formare continuă și responsabilități suplimentare. În opinia acestora, experiența și performanța ar trebui să fie reflectate mult mai clar în salariu.

Un alt punct sensibil luat în discuție în acest caz este schimbarea modului de recompensare a performanței. Actuala gradație de merit, care reprezintă 25% din salariul de bază și se acordă pe o perioadă de cinci ani, ar putea fi înlocuită cu premii de performanță acordate unui număr limitat de angajați. Sindicatele avertizează că noul mecanism este mai puțin predictibil și poate deveni vulnerabil la modificări ulterioare.

Gradația de merit, înlocuită cu premii de performanță

Pentru a evita situațiile în care unii bugetari ar pierde bani după aplicarea noii legi, Guvernul propune o compensare tranzitorie. Astfel, salariile aflate în plată la finalul anului 2026 ar urma să fie protejate până cel târziu în 2031, dacă noile calcule ar conduce la venituri mai mici.

Bugetul limitează majorările salariale

Dincolo de disputele salariale, Executivul se află și sub presiunea termenelor asumate în PNRR. Legea trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august 2026, în caz contrar România riscând să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.

În același timp, reforma trebuie să respecte și o limită bugetară strictă. Guvernul și-a asumat un impact financiar de maximum 8 miliarde de lei pentru 2027, motiv pentru care varianta actuală folosește o valoare de referință de 4.100 de lei, mai mică decât cea vehiculată în scenariile anterioare. Diferența se traduce direct în salarii mai mici decât cele așteptate de multe categorii profesionale.

În următoarele luni, proiectul va intra într-o etapă decisivă. Între promisiunea unor salarii mai atractive pentru tinerii profesori și nemulțumirea celor cu experiență, Guvernul trebuie să găsească un echilibru care să mulțumească atât sistemul de educație, cât și constrângerile bugetare impuse de reformă.

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov organizează Concursul de poezie „Andrei Mureșanu”. Aflat la cea de-a XXIII-a ediție, concursul se adresează persoanelor creative care nu au mai obținut premii la edițiile anterioare ale acestui concurs, nu au debutat în volum și nu au publicat poeziile trimise pentru acest concurs în diferite reviste. Organizatorii doresc să încurajeze originalitatea și creația nouă.

Două secțiuni, în funcție de vârstă

În funcție de vârsta participanților, concursul este împărțit în două secțiuni: Secțiunea I – Adolescenți, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani, și Secțiunea a II-a – Adulți, pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Fiecare participant se poate înscrie cu maximum trei poezii, toate incluse într-un singur document Word, redactat cu fontul Times New Roman, mărimea 12. Fiecare poezie va fi însoțită de datele de identificare ale autorului: nume și prenume, număr de telefon, adresă de e-mail și secțiunea la care participă. Poeziile trimise vor fi redactate în limba română, cu folosirea obligatorie a diacriticelor.

Înscrierea se face exclusiv la adresa de e-mail: concurspoeziemureseni@yahoo.com, cu subiectul: „Concurs poezie – Numele autorului”. Poeziile trimise în alte moduri sau care nu respectă cerințele de mai sus nu vor fi luate în considerare.

Termenul limită de trimitere a creațiilor este 18 iulie 2026.

Premiile concursului sunt oferite de Consiliul Județean Brașov și de sponsori locali. Câștigătorii vor fi anunțați telefonic, iar festivitatea de decernare a premiilor va avea loc în data de 24 iulie 2026.

Pentru informații suplimentare, îl puteți contacta pe coordonatorul concursului, Ovidiu Savu – șef Serviciu Istorie și Literatură.