Ramai la curent!

Cotidian

Brad natural sau din plastic? Care e alegerea cu adevărat eco?

Publicat

in

În ultimii ani, tot mai mulți români au recurs la brazi artificiali, fie pentru a nu mai cheltui sute de lei anual pentru câte un brad natural, fie pentru că își doresc să se bucure mai mult timp de un decor bine proporționat, fără crengi lăsate. Dar oare aceasta este cu adevărat varianta mai eco? Bogdan Constantinescu, managerul BRAI CATA SRL explică ce avantaje și dezavantaje implică fiecare din cele două alegeri, pentru mediu. 

„Durabilitatea acestei alegeri este dată de un concept destul de vag pentru cineva care nu este familiarizat cu termenii din domeniul ecologiei, așa-numita amprentă de carbon, care reprezintă cantitatea de emisii și gaze cu efect de seră produse începând de la procesul de fabricație, până la ambalare și transport către utilizatorul final. Iar această amprentă de carbon se măsoară în tone sau metri cubi”, explică Bogdan Constantinescu.


În încercarea de a vă face alegerea mai ușoară, specialistul BRAI CATA a întocmit o listă cu avantajele și dezavantajele pomilor de Crăciun artificiali și naturali. 

Arbori artificiali vs. arbori naturali:

– Pomii din plastic provin, de obicei, din țări îndepărtate, iar acest lucru mărește foarte mult amprenta de carbon, din cauza transportului. 

– Arborii naturali provin, de cele mai multe ori, din pepiniere locale, fapt ce reduce această amprentă nocivă pentru mediu. Mai mult decât atât, în perioada de creștere, dar și după vânzare, dacă se optează pentru brazi plantați în ghivece, aceștia continuă să absoarbă dioxidul de carbon. „Din păcate, conform statisticilor, doar 10, maximum 15 % din acești brazi rezistă după perioada sărbătorilor și pot fi transplantați și mai ales în zonele reci, dar chiar și așa, sunt un câștig pentru natură”, este de părere Bogdan Constantinescu.

– Majoritatea copacilor cumpărați din supermarket sunt din PVC și, teoretic, ar trebui să poată fi reciclați. Problema este însă, că necesită echipament specializat, având în vedere că în fabricarea acestor arbori se folosesc și alte materiale, precum metalul sau sfoara. 

„Nu este rău să ai un copac artificial, dar este foarte important ca atunci când faci o astfel de investiție să o păstrezi minimum 10-15 ani, apoi să fii atent cum îl reciclezi, pentru ca gestul tău să fie bun pentru mediu. Mai mult, când te plictisești de acesta, mai bine îl dăruiești cuiva care nu își permite o achiziție naturală sau artificială și, la rândul tău, să cauți să achiziționezi bradul rcologic perfect pentru tine, de la cineva care îl vinde, spre exemplu, pentru că se mută, că nu are unde să îl depoziteze sau îi ocupă prea mult loc în sufragerie”, vă sfătuiește managerul Brai Cata. 

– La final de sezon, copacii naturali, fie ei tăiați sau cu rădăcină, sunt biodegradabili  și pot fi folosiți pentru compost sau biomasă, generând foarte puțin dioxid de carbon. Procesul de reciclare al celor din plastic uzați generează însă, mai mult CO2, din cauza conținutului secundar de petrol. Fără o reciclare adecvată, degradarea naturală ar dura sute de ani.

– Indiferent dacă optezi pentru natural sau artificial, trebuie să te aștepți la „ace” căzute pe pardoseală în procesul de montaj și de decorare, dar și după aceea. 

„Fiecare din cele două alegeri poate fi bună, dacă ținem cont de ce ce dorim de la un arbore de Crăciun și dacă suntem gata să respectăm regulile de reciclare. Pentru că, da, există reguli de reciclare și în cazul brazilor naturali uscați, aceștia putând fi mărunțiți și utilizați pentru compost, acolo unde acest lucru este posibil, pot fi replantați în grădină, dacă sunt în ghiveci sau pot fi colectați separat chiar de pepinierele care i-au vândut, ca să nu mai existe la fiecare început de ianuarie acea senzație de cimitir de brazi care pune stăpânire pe toate zonele de blocuri”, a conchis specialistul  companiei care asigură servicii de salubrizare și colectare separată a deșeurilor în județele Timiș, Brăila, Brașov, Hunedoara, Giurgiu și Vâlcea.  

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending