Ramai la curent!

Politica

Consilierii judeţeni USR PLUS, nemulţumiţi de numirile din ATOP şi din structurile de conducere ale societăţilor din subordinea CJ Braşov

Publicat

acum 5 ani

in

Consilierii judeţeni USR PLUS consideră că orice numire a unor reprezentanți ai Consiliului Județean în diverse structuri de conducere ar trebui să se facă, pe cât posibil, pe criterii clare și în mod transparent, astfel încât persoanele numite să fie, într-adevăr, cele mai potrivite şi să reprezinte cât mai bine interesele Consiliului Județean și ale judeţului Brașov. Anunţul USR PLUS, transmis într-un comunicat de presă, vine după ce, în luna decembrie a anului trecut, Consiliul Judeţean a aprobat mai multe astfel de numiri pe care consilierii judeţeni ai Alianţei le dezaprobă, pentru ca acestea se abat de la principiile mai sus menţionate. 

Unul dintre exemple este, în opinia USR PLUS, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Braşov, o structură cu rol consultativ care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean şi asigură, prin activitatea sa, reprezentarea intereselor comunităţii, în scopul menţinerii unui climat de siguranţă şi securitate publică. ATOP are în componenţa sa 15 membri, dintre care şase consilieri judeţeni, reprezentând toate grupurile politice, desemnaţi în prealabil prin votul plenului CJ Braşov, şi trei reprezentanţi ai comunităţii braşovene. 

În această structură, Alianţei USR PLUS i-a revenit unul dintre cele 6 locuri rezervate consilierilor județeni şi dreptul de a propune o persoană reprezentativă pentru societatea civilă. Timpul pentru desemnarea acestei persoane fiind extrem de scurt, nu a fost posibilă consultarea întregii societăți civile. Tot ce s-a putut face în aceste condiţii a fost organizarea unui sondaj intern în rândul membrilor USR PLUS din judeţul Braşov, în urma căruia a fost desemnată  jurnalista Electra Ghiza. Propunerea a fost înaintată președintelui Adrian Veștea. În acest mod, Electra Ghiza a devenit nu numai singura femeie din ATOP, ci și singurul reprezentant real al societății civile. 

Celelalte două persoane nominalizate de președintele Adrian Veștea drept reprezentanți ai societății civile sunt Mihai Mohaci, președintele Pro România, și Iulian Mara, fost consilier local PNL. 

Acesta este al doilea caz, în ultima lună, de numiri pe care consilierii județeni USR PLUS le dezaprobă. În cazul numirilor reprezentanților Consiliului Județean în structurile de conducere ale societăților în care acesta este acționar au fost propuși plenului drept candidați, în locul consilierilor județeni, funcționari din aparatul executiv al Consiliului Județean.  Acest lucru a fost prezentat la acea dată, de către reprezentanții PNL, drept o acțiune de „depolitizare”, deși aceste numiri nu aveau nicio legătură cu acest fenomen. Termenul de depolitizare, conform DEX, înseamnă „determinare a pierderii caracterului politic”, se arată în comunicatul transmis de Alianţa USR PLUS. 

„Considerăm că numirea unor angajați ai CJ în aceste posturi nu este o soluție. În fapt, în felul acesta se asigură un control și mai strict al președintelui CJ asupra acestor societăți, iar consilierii județeni vor avea acces mai greu la informații din interiorul acestor unități. Considerăm mult mai bună varianta numirii de consilieri județeni, care nu sunt subordonați președintelui CJ”, a declarat Emanuel Dobrinoiu, consilier județean USR PLUS. 

„Prin intermediul parlamentarilor USR PLUS, intenționăm să modificăm atât Legea nr. 218/2002, în baza căreia funcționează ATOP, cât și regulamentul de organizare și funcționare a acesteia, reglementat prin HG 787/25 iulie 2002, astfel încât, pe viitor, reprezentanții societății civile să fie desemnați doar prin consultare publică transparentă şi nu de către președintele CJ” a precizat consilierul județean Marius Stoianovici.   

„Pentru a risipi îndoielile, poate justificate, ale societății civile conform cărora ATOP este doar o altă sinecură care atrage avantaje pentru membrii ei și aduce beneficii reduse în societate, vom propune plenului CJ Brașov diminuarea indemnizației membrilor ATOP, care acum este de 10% din salariul președintelui CJ, până la 2% din acest indicator. Ținem cont de faptul că membrii ATOP sunt consilieri județeni care primesc deja o indemnizație pentru activitatea prestată, dar și conducători de instituții publice: Poliție, Poliție Locală, ISU, Prefectura, fiind salarizați corespunzător pentru funcțiile și responsabilitățile lor, iar reprezentanții societății civile fac acest gest de implicare în mare parte voluntar, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Codruț Bucur consilier județean USR PLUS.

 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

acum 3 zile

in

28/04/2026

De

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

acum 3 zile

in

28/04/2026

De

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Politica

PSD și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat

acum 4 zile

in

27/04/2026

De

PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

Pentru ca moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de o majoritate de 233 de voturi – din totalul de 463 de parlamentari.

În momentul de față, PSD și AUR au împreună 219 voturi.

PSD are 129 de senatori și deputați, iar AUR are 90. Cele două partide mai au nevoie de 14 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură. Totuși, cu celelalte partide din opoziție (S.O.S. România, POT și PACE), PSD-AUR mai pot strânge încă 41 de voturi. Asta ar duce la un total de 260 de parlamentari.

22 de voturi le mai au și parlamentarii neafiliați, plecați din POT și SOS.

Câți parlamentari are fiecare partid în Parlamentul României: 

PSD – 129 de deputați și senatori;
AUR – 90;
PNL – 73;
USR – 59;
UDMR – 32;
Minorități – 17 deputați;
SOS România – 15 deputați;
POT – 14 deputați;
PACE Întâi România – 12 senatori;
Neafiliați – 22.

În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.

Citește mai departe

Trending