Ramai la curent!

Cotidian

Statistică: 60% din colectarea separată din România se face prin pubele stradale colorate

Publicat

in

80% dintre dintre cei care precolectează separat deșeurile consideră benefică această practică pentru mediu, iar 60% dintre ei depozitează reciclabilele în pubelele colorate. Majoritatea au învățat regulile colectării separate din articolele apărute în presă și spun că pliază și spală recipientele înainte de a le arunca, în ciuda faptului că sunt deranjați de zgomotul care se produce. Acestea sunt doar o parte din concluziile unui sondaj online realizat de operatorul de salubritate Brai Cata, la începutul acestui an, pe un eșantion format din 418 respondenți din toată țara.  

„Ne-am dorit să aflăm cum percep colectarea separată oamenii care au deprins acest obicei în ultimii ani, de unde se informează, ce și-ar dori de la acest sistem și ce îi deranjează, așa că am pregătit 10 întrebări, cu trei variante de răspuns fiecare, astfel încât să nu se piardă prea mult timp cu formularea răspunsurilor, apoi le-am popularizat prin intermediul unui sondaj online, încercând să ajungem la cât mai mulți utilizatori. E impresionant faptul că 418 oameni, din toată țara, au răspuns acestui demers, ajutându-ne să obținem o imagine reală asupra punctului în care se află colectarea separată a deșeurilor de la populație”, a declarat managerul general al Brai Cata, Bogdan Constantinescu.

Întrebați cum se colectează separat în zona în care locuiesc, 59,45% dintre respondenți au spus „prin pubele colorate specifice diferitelor tipuri de reciclabile”, 21,64%, prin intermediul sacului galben, iar 18,91%, prin saci galbeni, albaștri și verzi, pentru diferitele tipuri de reciclabile. 

O majoritate covârșitoare, de 81,69% consideră benefică această practică a colectării separate, pentru mediu, 16,14%, pentru curățenia localității și doar 2,17%, pentru bugetul familial.  

 

Respondenții susțin că au învățat regulile colectării separate corecte din articolele apărute în presă (68,93%), din informările făcute de reprezentanții firmei de salubritate (16,75%) și în mai mică măsură din informările autorităților locale (14,32%).

Mai mult decât atât, în privința clătirii recipientelor murdare înainte de precolectare, 47,84% dintre cei care separă deșeurile susțin că fac acest lucru, în timp ce 21,39% recunosc că nu o fac, iar 30,77% spun că spală recipientele doar uneori.

Cu toate acestea, aproape toată lumea știe însă că e nevoie de clătirea ambalajelor înainte de aruncare, astfel încât să nu fie contaminate materialele reciclabile precum hârtia și cartonul (73,85%), în timp ce 24,46% cred că trebuie să facă acest gest ca să nu miroasă urât în stațiile de sortare, iar 1,69%, ca să nu se murdărească operatorii de la salubrizare. 

La capitolul ambalaje predominante între reciclabilele colectate, cei mai mulți (58,27%) spun că aruncă în egală măsură recipiente de tip PET, ambalaje din plastic ale diferitelor tipuri de alimente, sticle, doze din aluminiu și carton, 37% spun că în reciclabilele lor predomină PET-urile și ambalajele din plastic, iar 3,84% susțin că aruncă mai mult sticle, doze din aluminiu și carton.

În privința plierii recipientelor de tip PET, care s-a dovedit că ocupă cel mai mare volum în sacii de precolectare și în recipientele stradale, 67,31% dintre participanții la sondaj susțin că le presează înainte de a le arunca, 19,47% recunosc că nu le pliază, iar 13,22% spun că le pliază pe jumătate. 

Principala cauză a neplierii recipientelor de tip PET este zgomotul care se produce și care îi deranjează pe 51,15% dintre respondenți, fiind urmată de durata operațiunii, care îi nemulțumește pe 30,95% dintre oameni și de necesitatea scoaterii și repunerii dopului, care este deranjantă pentru 17.9% dintre cei care colectează separat reciclabilele. 

Și la întrebarea „Ce credeți că ar trebui făcut, în România, la capitolul colectare separată a deșeurilor, pentru atingerea țintelor de reciclare?” părerile sunt împărțite. Dacă 48,67% „votează” pentru extinderea programelor de colectare separată în toate localitățile urbane și rurale, 32,53 % consideră necesară instalarea de sisteme electronice de gestiune a deșeurilor, în zonele cu locuințe colective, iar 18,8% cred că ar trebui construite stații de sortare la fiecare depozit de deșeuri. 

O ultimă concluzie a sondajului Brai Cata pe tema colectării separate a deșeurilor se referă la percepția publică în privința introducerii sistemului „plătește pentru cât arunci”. Cei mai mulți (51,69%) au spus că o dată cu noile reglementări vor precolecta așa cum au făcut și până acum, iar ceva mai puțini, 43,48% consideră că vor recicla mai mult o dată cu această obligație legală. Au existat, însă și 20 de persoane (4,83% dintre respondenți) deranjate de această măsură, care au spus că o dată cu această obligație legală nu vor mai colecta deloc separat.

 

Cotidian

FOTO. Intervenție dificilă pentru salvatorii montani din Zărnești. Doi turiști au fost găsiți în Brâul de Mijloc

Publicat

in

Salvatorii montani de la Zărnești au avut parte de o intervenție lungă și dificilă în noaptea de miercuri spre joi. Ei au fost alertați în jurul orei 20.40, în urma unui apel primit prin dispeceratul ISU Brașov și au încheiat intervenția spre dimineață.

„Am fost solicitați să intervenim pentru recuperarea a doi turiști lituanieni rămași blocați în versantul vestic al Pietrei Craiului. Aceștia au încercat să coboare pe traseul «La Lanțuri», însă, din cauza necunoașterii direcției corecte și a lipsei echipamentului adecvat pentru această perioadă, au ajuns în impas și au fost nevoiți să ceară ajutor. După ore bune de căutare, în jurul orei 01:00, i-am localizat în Brâul de Mijloc. Unul dintre turiști își pierduse rucsacul anterior, fiind găsit în stare de hipotermie, fără haine corespunzătoare pentru o noapte de aprilie la aproximativ 2000 m altitudine”, au precizat reprezentanții Salvamont Zărnești.

Pentru salvamontiști a fost o misiune solicitantă, însă, din fericire, fără complicații medicale majore.

„După alte aproximativ 4 ore de intervenție, am reușit evacuarea în siguranță a celor două persoane la baza muntelui. Întreaga acțiune a durat 8 ore, desfășurându-se între 21.00 și 05.00”, au mai spus salvatorii zărneșteni.

Reprezentații Salvamont Zărnești îi avertizează pe turiști că pe versantul vestic stratul de zăpadă este foarte mare. Pe traseul „La Lanțuri” toate săritorile sunt acoperite, cu acumulări ce ajung pe alocuri la 5–6 metri, iar media depășește 2 metri.

„În aceste condiții, considerăm aceste trasee ca fiind impracticabile, chiar dacă sunt marcate și, de altfel, închise în această perioadă a anului”, au explicat salvatorii montani.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

in

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Cotidian

Gospodărirea Brașovului, estimată la 263 milioane lei. Câți bani alocă primăria pentru salubrizarea orașului și întreținerea drumurilor

Primăria Brașov propune pentru 2026 un buget de peste 1,5 miliarde de lei, din care 17,32% este alocat gospodăririi orașului. Fondurile vor acoperi salubrizarea, întreținerea străzilor și spațiilor verzi, iluminatul public și reparațiile infrastructurii

Publicat

in

Primăria Brașov a pregătit bugetul local pe anul 2026, iar o sumă importantă importantă este alocată gospodăririi orașului. Mai exact, din cheltuielile totale estimate la 1.519.854.000 lei, suma de 263.278.000 lei (17,32%) este alocată pentru gospodărirea orașului.

Banii vor fi folosiți pentru salubrizare, întreținerea și repararea străzilor, întreținerea spațiilor verzi și a zonelor de relaxare, iluminatul public și pentru reparații la clădiri sau cimitire aflate în proprietatea municipiului Brașov.

Sumele alocate pentru gospodărirea orașului:

Străzi (reparații curente, semnalizare rutieră, elemente de siguranță, întreținere si reparatii poduri si podețe, ridicare și depozitare autovehicule abandonate și parcate neregulamentar, stații de incarcare vehicule electrice, centru de monitorizare trafic, parcari multietaetajate etc)82.555.000 lei
Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement33.795.000 lei
Salubritate şi gestionarea deşeurilor (inclusiv operațiuni de deszăpezire, dezinsecție și deratizare, colectare ape meteo, intreținere toalete publice, etc)97.994.000 lei
Iluminat public şi electrificare (energia electrică, întreţinerea sistemului de iluminat public)34.000.000 lei
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică ( cheltuieli întreținere și reparații curente imobilele proprietatea Mun. Braşov și cimitire: Eroi, Sprenghi, Municipal, etc)14.934.000 lei

Deși sumele sunt mai mici ca anul trecut, acest lucru nu înseamnă neapărat că serviciile sunt mai ieftine sau mai puține. Cifrele trebuie puse în contextul în care, în 2026, bugetul municipiului Brașov a fost lansat în dezbatere în luna aprilie și, cel mai probabil va fi aprobat la finalul lunii, urmând să intre în vigoare de la 1 mai.

Anul trecut, procedurile de aprobare a bugetului local au fost finalizate mai rapid, iar bugetul a fost aprobat la 19 martie 2025.

Citește mai departe

Trending