Ramai la curent!

Cotidian

Un profesor brașovean s-a folosit de Corona pentru a studia pădurile României. Sateliții de spionaj ai CIA au surprins „marea defrișare” din anii ’60

Publicat

in

Prof. dr. Mihai Daniel Niță, cadru didactic la Universitatea „Transilvania din Brașov”, a reușit, după cinci ani de muncă, să realizeze o analiză a suprafețelor împădurite din România, iar pentru a vedea ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de 60 de ani a folosit imagini realizate de sateliții de spionaj ai CIA, prin programul satelitar Corona, în perioada Războiului Rece. Astfel, profesorul brașovean a obținut în premieră o imagine reală a pădurilor din acele vremuri și a putut observa care a fost evoluția lor în țara noastră.
Mihai Niță este profesor, cadru didactic la Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov, și printre interesele sale de cercetare se regăsește istoria pădurilor din Estul Europei. Astfel că și-a propus să afle cât mai multe și chiar să realizeze o hartă a pădurilor din România, așa cum existau ele în urmă cu 60 de ani. De aproximativ cinci ani lucrează la un proiect care analizează dinamica zonelor forestiere din România, de la începutul anilor 60 până în zilele noastre, folosind imagini satelitare.

Imagini care rivalizează cu cele de de pe Google Earth

Cum pentru anii 1960-1970 nu existau informații, profesorului brașovean i-a venit ideea unui proiect unic în lume: prelucrarea pe suprafețe mari a imaginilor din programul satelitar Corona, utilizat de CIA în spionaj, în timpul Războiului Rece.

„Ceea ce a făcut însă Mihai Niță este revoluționar pentru istoria forestieră din România și din întreaga lume: a îmbinat diverse tehnologii de procesare de imagini de tip computer-vision cu tehnologii privind realitatea augmentată și astfel a reușit să reconstruiască 3D zonele forestiere istorice din România. Procesul nu a fost deloc unul facil. A impus mai bine de cinci ani de muncă și analiză a datelor rezultate”, susțin reprezentanții Universității „Transilvania” din Brașov.

Aceste capturi erau singurele surse pentru o imagine cât mai clară și concludentă a zonelor forestiere din România. Folosit exclusiv pentru spionaj, proiectul de sateliți Corona a strâns în perioada anilor 1960-1970 nu mai puțin de 850.000 de imagini care au fost declasificate abia în 1995. Imaginile Corona sunt unice și de o rezoluție impresionantă – 2 metri/pixel. Chiar și pentru standardele zilelor noastre această rezoluție concurează cu imaginile Google Earth, însă din cauza distorsiunilor și specificațiilor acestora, puține persoane au reușit până acum să le analizeze pe suprafețe întinse.

8% din suprafața împădurită a României a fost „rasă” în câțiva ani

În urma analizei realizate prin acest proiect, profesorul brașovean a reușit să afle ceea ce nicio carte și nicio hartă a anilor `60 nu menționau: într-o perioadă de câțiva ani, o jumătate de milion de hectare -aproximativ 8% din suprafața împădurită a țării- au fost despădurite de companiile mixte româno-sovietice SOVROM, sub paravanul plăților compensatorii daunelor de război. Practic, efectele războiului au fost identificate și transpuse spațial și temporal în mod real și obiectiv. În perioada comunistă nu au existat astfel de relatări, ba mai mult, informațiile au fost cenzurate. Astfel că niciodată nu s-a știut cu adevărat cât de afectate au fost pădurile din România de acea activitate. Pentru asta era nevoie de o imagine de sus, pentru a analiza comparativ suprafețele forestiere, și singura sursă de imagini pentru acea perioadă erau sateliții de spionaj ai CIA, iar mai apoi a fost nevoie de ani de muncă și pricepere de utilizare a noilor tehnologii pentru a face o analiză clară.


Între timp, în România, suprafețele distruse atunci au fost recuperate prin eforturi mari ale corpului silvic din acea vreme, atât prin activități de împădurire cât și prin lucrări de corectarea torenților.
Momentul surprins de imaginile din anii `60 reprezintă un punct de cotitură în dezvoltarea pădurilor românești. Date fiind efectele ulterioare (de ex. intensificarea
viiturilor torențiale, eroziunea versanților) cauzate de suprafețele mari afectate de despăduriri, managementul pădurilor în România a urmat după anii `70 calea
sustenabilității. Analizele comparative dintre imaginile spion istorice și imaginile satelitare din zilele noastre au scos la iveală efectele benefice ale acestui tip de
management: reducerea de până la 4 ori a suprafețelor afectate de tăieri rase, promovarea pădurilor naturale în detrimentul plantațiilor, dar mai ales creșterea suprafeței ocupate de vegetație forestieră cu aproximativ 10%-12%.

Proiectul Prof. Dr. Mihai Niță a fost finanțat printr-o bursă Fulbright în Statele Unite ale Americii, și alături de el au lucrat și Dr. Cătălina Munteanu, de la Universitatea din Humboldt – Berlin, Prof. Dr. Volker Radeloff de la Universitatea Madison – Wisconsin, Dr. Garik Gutman din cadrul NASA și Prof. Dr. Ioan Vasile Abrudan din cadrul Universității Transilvania din Brașov.
Ideea de a utiliza imaginile unor sateliți folosiți exclusiv pentru spionaj, pentru a crea o hartă în timp a zonelor forestiere și a realiza analize în domeniul forestier le-a atras atenția și jurnaliștilor de la The New York Times care la începutul săptămânii au dedicat un articol și o analiză amplă acestui proiect.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

FOTO-VIDEO. Ursoaică cu doi pui, relocată din Răcădău. Un alt urs, extras din centrul vechi al Brașovului

Autoritățile au extras un urs care cobora frecvent pe strada Nisipului și au relocat o ursoaică împreună cu cei doi pui ai săi după o intervenție desfășurată pe strada Molidului. Numărul apelurilor la 112 privind prezența urșilor a ajuns la 291 de la începutul anului.

Publicat

in

Un exemplar de urs care ajunsese să se plimbe chiar și ziua în zona străzii Nisipului, din Șchei, a fost capturat ieri și extras, a anunțat Primăria municipiului Brașov.

Tot ieri, autoritățile au reușit să tranchilizeze și să reloce o urscoaică cu doi pui, din zona locuitor a cartierului Noua.

„În urma unor apeluri multiple la 112 de pe strada Molidului, echipa de intervenție s-a deplasat în zonă, a monitorizat o ursoaică cu doi pui timp de mai bine de două ore, după care s-a reușit tranchilizarea acesteia. Ulterior acestora li s-au montat crotalii și cip-uri, după care au fost relocați, toate cele trei animale fiind transportate într-o zonă adecvată habitatului lor natural”, a declarat viceprimarul municipiului Brașov, Dan Ghiță.

De la începutul anului s-au înregistrat 291 de apeluri la 112, numai luna aceasta (între 1 și 14 iunie) fiind înregistrate 97 de apeluri. Echipa de intervenție a fost convocată și a acționat în 29 de situații. În urma intervențiilor, șase exemplare de urs au fost relocate și alte șase au fost extrase, a precizat Primăria municipiului Brașov.

Citește mai departe

Cotidian

Mobilizare la Spitalul Victoria: camera de gardă, evacuată în cadrul unei simulări de incendiu

Spitalul Orășenesc Victoria a organizat un exercițiu de simulare a unui incendiu izbucnit la camera de gardă. Acțiunea a testat capacitatea de reacție și colaborarea dintre personalul medical și structurile de intervenție.

Publicat

in

Un incendiu în zona camerei de gardă a Spitalului Orășenesc Victoria. Compartimentul a fost evacuat, iar echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență au intervenit pentru gestionarea incidentului. Totul face parte din scenariul unui exercițiu desfășurat de ISU la unitatea medicală din Victoria, pentru a vedea dacă pompierii și cadrele medicale sunt suficient de pregătite pentru a acționa în astfel de situații.

Exercițiul a avut rolul de a testa capacitatea de reacție a personalului medical și a structurilor de intervenție în cazul producerii unui eveniment real, dar și de a verifica eficiența comunicării și coordonării între instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență, spun reprezentanții ISU Brașov.

În cadrul exercițiului au colaborat personalul spitalului, echipajele de intervenție și instituțiile cu atribuții în managementul situațiilor de urgență. Scopul principal al simulării a fost asigurarea unei reacții rapide și coordonate, în condițiile în care, într-o situație reală, fiecare secundă poate face diferența.

„Pregătirea continuă înseamnă mai mult decât respectarea unor proceduri. Înseamnă dezvoltarea reflexelor necesare pentru luarea deciziilor corecte sub presiune, identificarea aspectelor care pot fi îmbunătățite și consolidarea încrederii reciproce între partenerii implicați în intervenție. Exercițiile desfășurate periodic contribuie la creșterea nivelului de siguranță al comunității și ne ajută să fim mai bine pregătiți pentru a răspunde prompt și eficient atunci când fiecare secundă contează”, spun reprezentanții ISU Brașov.

Citește mai departe

Cotidian

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, la aniversarea de 3 ani: aproape 900.000 de pasageri, 10 destinații permanente și peste 60% din buget subvenționat

La trei ani de la inaugurarea oficială, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav marchează un nou moment simbolic în istoria sa. Aproape 870.000 de pasageri au trecut prin terminal, iar peste 9.300 de aeronave au decolat și au aterizat pe pista de la Ghimbav.

Publicat

in

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav aniversează azi trei ani de când a devenit operațional. Pe 15 iunie 2023 era inaugurat oficial primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani, deschizând pentru prima dată județului o poartă aeriană proprie către țară și către lume.

Momentul inaugural de acum trei ani a rămas unul simbolic pentru comunitatea brașoveană:

„În dimineaţa zilei de 15 iunie 2023, o aeronavă TAROM pilotată de fiul marelui cosmonaut Dumitru Prunariu ateriza pe pista de la Ghimbav, marcând momentul inaugurării oficiale a Aeroportului Internaţional Braşov”, a amintit Consiliul Județean Brașov.

La trei ani de la operaționalizare, bilanțul confirmă importanța proiectului. Potrivit datelor prezentate cu ocazia aniversării, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a depășit pragul de 870.000 de pasageri transportați și a înregistrat peste 9.300 de decolări și aterizări.

Urmează proiectul de extindere a platformei de îmbarcare-debarcare

Cifrele reflectă evoluția unei investiții care, înainte de a deveni realitate, a fost timp de două decenii unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale Brașovului. Astfel, acum Consiliul Județean pregătește extinderea lui, printr-o investiție de 84 de milioane de lei, într-o nouă platformă de îmbarcare-debarcare la Aeropoertul Brașov-Ghimbav, ce va permite și mai mult creșterea capacității de operare a aeroportului, în următorii ani. Noua platformă va include cinci poziții suplimentare pentru îmbarcare, debarcare și staționare aeronave, ceea ce va permite deservirea unui trafic mai diversificat și posibilitatea ca unele companii aeriene să-și bazeze aeronavele la Brașov

Investiția este una cu atât mai importantă cu cât AIBG a obținut luna trecută și certificarea pentru a primi aeronave de mari dimensiuni de tip Boeing 747, ceea ce îi premite și orientarea dezvoltarea transportului cargo în centrul României.

10 destinații operate de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav

În prezent, de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav se poate zbura spre zece destinații, respectiv Roma, Napoli și Milano (Italia), Dortmund, Memmingen și Nürnberg (germania), Londra-Luton (Marea Britanie), Katowicze și Varșovia (Polonia) și Budapesta (Ungaria).

De asemenea, în sezonul vacanțelor, de pe Aeroportul din Brașov se poate zbura spre destinații turistice precum Antalya sau Egipt.

Bugetul aeroportului, susținut prin subvenții de la Consiliul Județean Brașov

În 2026, Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, entitate care administrează obiectivul, estimează că numărul de pasageri va fi până la finalul anului, de 540.000.

Astfel, veniturile proprii din producție, estimate de regie și aprobate de administrația județeană, au fost estimate la 14.473.490 lei.

Totuși, pentru a funcționa fără pierderi, Regia are nevoie un buget de 37.897.380 lei. În aceste condiții, restul de bani vor fi completați din subvenția alocată de Consiliul Județean, de la bugetul județului, în valoare de 23.318.600 și din veniturile din exploatare, estimate pentru acest an la 90.209 lei.

La momentul operaționalizării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, în 2023, autoritățile județene estimau că în termen de cinci ani, AIBG ar trebui să ajungă în punctul în care să se susțină din propriile venituri.

Citește mai departe

Trending