Lucrările de branșare a Colegiului Mircea Cristea din Brașov la sistemul centralizat de termoficare au fost oprite ieri, pentru câteva ore, din cauza unui proiectil găsit în timpul săpăturilor.

„Cel mai probabil, este un proiectil antiaerian din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Imediat după ce a fost descoperit proiectilul, zona a fost delimitată, iar cei 12 muncitori de pe șantier au fost evacuați. După puțin timp au venit geniștii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care au preluat proiectilul. Din fericire, acest incident s-a produs în condițiile în care școala era închisă, pentru că, altfel, situația ar fi fost mai complicată, pentru că nu era exclus să se pună problema evacuării unității”, a explicat directorul Serviciului Public Local de Termoficare Brașov. 

Oprirea lucrărilor de branșare a acelui proiectil a afectat locuitorii din Tractorul, având în vedere că pentru a se putea face branșarea a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică a unei părți a cartierului. „Întreruperea a fost programată, oamenii fiind anunțați. Inițial, alimentarea ar fi trebuit să fie reluată luni dimineața, însă, din cauza acestui incident, acest lucru nu s-a mai întâmplat”, a mai spus Marin. 

16 aprilie 1944: moartea a venit din cer 

Descoperirea acelui proiectil nu este surprinzătoare, Colegiul Mircea Cristea fiind la mică distanță de fosta fabrică de avioane din Brașov, uzină din care a mai rămas o singură hală, în zona rezidențială Coresi. Fabrica de avioane a fost una dintre țintele principale ale bombardierelor americane în 16 aprilie 1944. Atunci au fost bombardate toate platformele industriale și obiectivele strategice din Brașov, pe listă fiind, printre altele Fabrica de Avioane, dar și rafinăria (pe strada Hărmanului, aproape de intersecția cu strada Toamnei) sau gara (care era în zona sediului CEC de la intersecția Hărmanului – Toamnei). În acea zi, brașovenii s-au refugiat în pădurile din jurul orașului și s-au mai întors la casele lor după trei zile. 

La momentul respectiv, precizia bombardamentelor era aproximativă. Strategia era de a se lansa cât mai multe bombe asupra unei zone de interes în ideea că unele dintre ele vor ajunge la țintă. De asemenea, nici apărarea antiaeriană nu se baza pe precizie, asupra avioanelor fiind „lansată o ploaie de proiectile”. Nu toate bombele explodau, iar multe proiectile nu își atingeau ținta, astfel că a rămas pe câmpul de luptă o cantitate mare de muniție neexplodată, care este descoperită și în zilele noastre. 

Cel mai probabil, unde este acum Colegiul Mircea Cristea erau tunurile antiaeriene din sistemul de apărare a fabricii de avioane. 

16 aprilie 1944, ziua în care americanii au bombardat Brașovul 

„Românii și germanii opun o puternică rezistență, dar nu reușesc să doboare decât 5 bombardiere, cu prețul a 10 avioane de vânătoare. Cartierele bombardate au fost vizitate atât de mareșalul Antonescu, cât și de Regele Mihai și Regina Mamă. Au murit atunci 184 de persoane, iar industria brașoveană a fost grav afectată. La Brașov, oamenii au mai stat și a treia zi de Paște – 18 aprilie – prin păduri. Abia în ziua de 19 au mai revenit în oraș locuitori. Magazinele nu au avut clienți. Singurul articol care s-a vândut imediat a fost geamantanul sau valiza”, se arată într-un material publicat de Historia.

Proiectilul de la Mircea Cristea nu este singura „amintire din război” descoperită în zonă. De exemplu, în 2017 a fost descoperită o bombă în timpul construcției unui complex rezidențial în cartierul Tractorul, iar anul trecut, când se lucra la modernizarea infrastructurii feroviare de la Gara Brașov a mai fost descoperită o bombă sub terasamentul unei linii ferate. 

De altfel, având în vedere că zona „Mircea Cristea” este construită pe un teren bombardat, firma care lucrează acolo a luat unele măsuri pentru a se preveni eventualele accidente. Astfel, săpăturile mecanice (cu excavatorul) vor fi monitorizate de un muncitor.