FOTO. Biserica fortificată din Ghimbav, o „bijuterie”din Ţara Bârsei. Lăcaşul a găzduit evenimentul de deschidere al Festivalului Musica Barcensis

Construită, devastată, reconstruită, fortificată, biserica evanghelică din Ghimbav te trimite înapoi în timp cu câteva sute de ani, imediat ce păștești în ea. Lăcașul de cult, care se află  pe lista atracțiilor turistice din Țara Bârsei, apare destul de discret, deși are ce oferi: o istorie veche și o construcție numai bună de explorat. 

 

În prezent, biserica este împărțită de enoriașii catolici, evanghelici, reformați și unitarieni din zonă

Ocazional, ea devine și o „sală de spectacole” de muzică cultă, mai ales din rândul celor organizate de Biserica Evanghelică şi Forum Arte. Anul acesta, la biserica fortificată din Ghimbav a avut loc deschiderea Festivalului Musica Barcensis.

Recitalul de deschidere, care a avut loc pe 18 iulie, a fost susținut de Ioan-Dragoș Dimitriu – pian Valentin Șerban – vioară şi Ștefan Cazacu – violoncel, fiecare dintre ei cu multe premii internaționale la activ. Timp de aproape două ore, numeroșii spectatori au putut asculta Ludwig van Beethoven (1770-1827) – Trio op. 1, nr. 1, Dmitri Shostakovich (1906-1975) – Trio op. 8, nr. 1 și Antonin Dvorak (1841-1904) – Trio op. 90 – Dumky. De asemenea, a fost și un „bis”, solicitat de public.

Concertele din cadrul Festivalului Musica Barcensis vor continua în fiecare weekend în bisericile fortificate sau în alte spații neconvenționale din Țara Bârsei.

Biserica evanghelică din Ghimbav a oferi în acest an un spaţiu special pentru deschiderea festivalului Musica Barcensis. Biserica fortificată este una încărcată de istorie şi o zonă care păstrează, poate mult prea timid, tradiţiile saşilor din „Satul cu sălcii”.

1658, „anul negru” din istoria Ghimbavului

Biserica fortificată din Ghimbav, ca și întreaga localitate, a avut o istorie marcată de perioade înfloritoare, dar și de dezastre.

Ghimbavul este atestat documentar prima dată în anul 1342, satul fiind și atunci pe o rută importantă, ce lega Brașovul de Făgăraș și Sibiu. Totuși, potrivit unor izvoare istorice, în anul 1241, în timpul marii invazii tătare, în Ghimbav exista deja o biserică de piatră, construită în stil gotic.

În anul 1413, capela „Corpus Christi” din Ghimbav primit o donație de 78 de jugăre de pământ.

La începutul secolului al XV-lea (mai exact în 1421), Ghimbavul este devastat de turci. De altfel, după această invazie, a început un program de fortificare a localităților din Țara Bârsei. La Ghimbav, ca și în alte sate din zonă, sistemul de apărare a fost realizat în jurul celei mai solide clădiri – biserica – asta pentru că locuitorii nu își permiteau să realizeze ziduri de apărare în jurul întregii localități. Fortificația de la Ghimbav includea ziduri de apărare, șapte turnuri – dintre care au mai rămas în picioare cinci, șanț de apă și căsuțe construite de-a lungul zidurilor de apărare.   

„Anul negru” în istoria veche a Ghimbavului a fost 1658, sultanul Imperiului Otoman a trimis în Transilvania o armată compusă din tătari, turci, cazaci și moldoveni, iar cronicarii au scris atunci că Ghimbavul a fost nimicit, chiar dacă cetatea a fost predată. Unii dintre ghimbășenii refugiați atunci în biserică sunt masacrați. Alții sunt luați prizonieri și scoși la vânzare în fața Cetății Brașovului, iar cei pentru care nu s-au găsit cumpărători au fost maltratați și omorâți în fața brașovenilor.

Un loc încărcat de legende

De invazia din 1658 este legată și povestea femeii din Ghimbav, prezentată în „Legendele Țării Bârsei”, editată de Asociația Metropolitană Brașov.

„Printre locuitorii din Ghimbav care au fost duși în Turcia era și o tânără cu fii ei gemeni. Un turc a cumpărat-o și a tratat-o cu multă blândețe și milă”, spune legenda. După patru ani, femeia a decis să se întoarcă acasă. A evadat când stăpânul era plecat într-o călătorie, pentru a-i da pe cei doi gemeni să crească la ieniceri. După ce i-a eliberat și pe alți prizonieri, ea a plecat împreună cu aceștia spre Ghimbav, iar după puțin timp a fost jefuită de colegii de drum. Într-un final, femeia a ajuns în satul natal, unde și-a regăsit soțul, care se recăsătorise. Cu acordul clerului, căsătoria a fost ruptă, iar femeia care s-a întors acasă a trăit mulți ani alături de soțul ei.

Biserica fortificată, într-o nouă perioadă grea

Biserica fortificată din Ghimbav este acum monument istoric, însă starea ei nu este prea bună. În afara unor mici intervenții, ansamblul arată ca în urmă cu cel puțin 100 de ani. În interiorul bisericii sunt și acum vechile bănci, vechea podea.

 

                       

La fel, și în turnul cu cele două clopote sunt scări foarte vechi, reparate pe ici pe colo. În turn mai poate fi văzut mecanismul ceasului, iar clopotele prezintă urme de uzură.

 

Zidurile bisericii sunt și ele afectate de timp, pentru că sunt mai multe porțiuni care prezintă crăpături adânci.

 

 

Zidurile de apărare, la fel, sunt afectate. S-a mai intervenit, pe ici, pe colo, dar, din păcate, meșterii care au făcut lucrările s-au gândit că cea mai bună soluție este să toarne un brâu de beton. De asemenea, în curte mai sunt câteva ruine ale unor construcții, pe ziduri au început că crească arbori, iar în turnurile de apărare nu se poate intra.

 

 

O reabilitare a acestei bijuterii a Tării Bârsei, este complicată și costisitoare, dar rezultatul poate fi unul spectaculos, mai ales că piesele de mobilier sunt într-o stare bună și ar mai fi nevoie doar de retușuri.