Connect with us

Cotidian

Sfântul Nicolae – Tradiții și istorii cu generozitate, violență, pedepse și recompense

Published

on

​Povestea sfântului Nicolae este o combinație de istorie și mit, de generozitate și violență și de deznădejde transformată în speranță. Puțini sfinți au fost atât de iubiți și puțini poartă atât de multe tradiții, credințe și legende. În articol puteți citi despre viața sfântului, despre cum s-a „născut Moș Nicolae și ajutoarele sale și despre diverse obiceiuri din Europa și despre cum l-au primit românii pe sfântul celebru pentru generozitatea sa și pentru puternicul simț al dreptății.

Sfântul Nicolae s-a născut în localitatea Patara (Turcia de azi) în anul 280 și a trecut la cele veșnice în anul 343. Este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților și al călătorilor, al fetelor nemăritate și al mireselor și, în mod special, al copiilor. I se atribuie mai multe minuni.

Sfântul Nicolae este printre cei mai iubiți sfinți în România, iar tradiția spune că apare pe un cal alb, păzește Soarele și îi apără pe corăbieri și pe soldați.

Una dintre cele mai celebre legende despre viața sfântului spune că acesta i-a dat unui om trei pungi cu galbeni, ca să aibă fetele lui zestre, să se poată căsători. Se spune că sfântul, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani, care a căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete.

În multe părți din Europa sfântul a scăzut în importanță după anul 1500, dar prezența lui a rămas vie în Olanda unde s-a menținut tradiția lui „Sinterklaas”. În ziua sfântului sunt parade și sărbători, iar Sinterklaas vine călare pe cal, îmbrăcat într-o robă episcopală roșie și cu o mitră în mână. Ajutorul său, Petru cel Negru, a fost un personaj foarte controversat în ultimii ani, fiind considerat rasist.

În tradiția mai multor țări sfântul Nicolae este însoțit de un personaj poznaș sau de-a dreptul malefic. Acest personaj îi pedepsește pe copiii obraznici cu nuielușa și, în loc să-i bucure cu fructe, ciocolată, fursecuri sau prăjituri, le dă pietre sau cărbuni sau îi atinge cu nuielușa.

Sfântul Nicolae în tradiția românească


Multe obiceiuri și tradiții sunt legate de Sf Nicolae, multe având ca temă generozitatea și victoria binelui asupra răului.

Iată ce scrie Ion Ghinoiu în cartea „Calendarul țăranului român – zile și mituri”:

„Divinitatea din generația sfinților – moși care a preluat numele și data de celebrare a sfântului Nicolae din calendarul creștin este numită în calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moș Nicolae (Muntenia), Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 343, apărător al dreptei credințe în Iisus”.

Cum este înfățișat în tradiția populară? Apare uneori pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă de decembrie, păzește Soarele care încearcă să se refugieze pe lângă el către ținuturile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură. Este sfânt patron al corăbierilor, pe care îi salvează de la înec, dar apără și soldații în războaie și de aceea mulți îl invocau în timpul luptelor. Era invocat și de văduve, de orfani și de fetele care voiau să se mărite, dar cel mai cunoscut este pentru faptul că aduce cadouri în noaptea de 5 spre 6 decembrie și pedepsește copiii leneși sau neascultători.

Sfântul Nicolae – Viața, minunile, suferința și legenda

În unele țări este sărbătorit pe 5 decembrie, în cele mai multe pe 6 decembrie, iar Nicolae este sfântul patron al Greciei și Rusiei, fiind vestit pentru generozitatea sa.

Sfântul Nicolae, ierarhul din localitatea Mira (Myra), este cel mai cunoscut și iubit sfânt al Bisericii Ortodoxe. Născut în jurul anului 280, în localitatea Patara (în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi), și a trecut la cele veșnice în anul 343, în localitatea Myra (în prezent Kocademre, Turcia), acest sfânt ierarh s-a făcut pe sine chip al smereniei și al sărăciei. Este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților și al călătorilor, al fetelor nemăritate și al mireselor și, în mod special, al copiilor.

A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţă, iar în bisericile în care intra, uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească.

Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la mănăstirea de acolo, unde a devenit preot.

Despre Sfântul Nicolae se spune că, ajuns arhiepiscop, se îngrijea şi de sufletele, dar şi de nevoile trupeşti ale locuitorilor din Myra. Umbla neştiut prin cetate şi le dăruia cele necesare pe furiş.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre, nu se puteau căsători şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Legenda spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani, care a căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici provine obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete.

De aceea, ziua Sfântului Nicolae se mai numeşte, prin unele ţinuturi, Crăciunul Copiilor. Seara, în ajun, copiii îşi curăţă ghetele, în care vor primi daruri mărunte: ciocolată, bomboane, fructe de iarnă (portocale, mandarine, curmale şi smochine), uneori haine şi jucării. Darurile mult visate, mai costisitoare, le vor fi date de Crăciun, sub pom, în seara de 24 decembrie.

O legendă extrem de cunoscută în Evul Mediu a fost cea despre hangiul care a stat de vorbă cu doi băieți care i-au cerut găzduire, fiind în drum spre Atena. Văzând că cei doi au aur, hangiul i-a omorât în timp ce dormeau și le-a pus trupurile într-un butoi cu saramură. Sfântul Nicolae nu doar că a aflat de crimă, dar a mers la han și i-a înviat pe cei doi băieți. De la această poveste a pornit tradiția de protector al copiilor.

Sfântul a apărat cu putere doctrina bisericească în timpul Marii Persecuții din anul 303 când Bibliile au fost arse și preoții au fost forțați să-și renege credința. Nicolae a stat ani buni în închisoare până când persecuțiile s-au încheiat în anul 313, după Edictul de la Milano (Mediolanum).

Sfântul Nicolae a făcut minuni chiar din timpul vieţii sale. În timpul călătoriei spre Ţara Sfântă, o furtună puternică i-a speriat pe cei din corabie, dar Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit.

Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi oameni posedați de Diavol.

El a salvat cetatea Myra de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.

Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia (Basilica di San Nicola) La biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti se află o parte din moaştele Sfântului Nicolae și foarte multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Nicolae.

 

Sursa: hotnews.ro

Continue Reading
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Cotidian

Restricții de circulație în Valea Oltului. Până în 15 iunie, vehiculele grele trebuie să folosească rute alternative

Published

on

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a anunțat că în perioada 17 martie – 15 iunie sunt instituite restricții de circulație pe DN 7, zona Valea Oltului, între Boița (SB) și Râmnicu Vâlcea (VL). Măsura vizează vehiculele cu masa mare de 7,5 tone, cu excepția Autovehiculele de transport persoane.
Interdicția este necesară pentru lucrări de montarea de plase și bariere de retenție pe versanți, în județul Vâlcea.

În perioada amintită, șoferilor li se recomandă următoarele rute ocolitoare:

  • București – A3 – Ploiești – DN1A – Brașov – DN1 – Vestem;
  • București – A1 – Pitești – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria.

Continue Reading

Cotidian

Primăria Făgăraș interzice parțial „păcănelele” din oraș. Operatorii, obligați să finanțeze activități educative

Published

on

Autoritățile din Făgăraș pregătesc noi reguli pentru industria jocurilor de noroc din oraș. Nu este vorba despre o interdicție totală, așa cum au decis alte administrații locale, ci despre o restrângere și o reorganizare a activității. „Păcănelele” ar urma să dispară din zona istorică, iar numărul locațiilor ar putea fi limitat strict.

Primăria Făgăraș a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind Regulamentul de autorizare, amplasare și funcționare a activităților de jocuri de noroc din municipiu. Documentul stabilește reguli noi pentru sălile cu slot-machine, agențiile de pariuri, agențiile loto cu videoloterie, cluburile de poker, sălile de bingo, cazinourile și alte forme de jocuri de noroc.

Dezbaterea publică pe această temă este programată în 23 martie, de la ora 14.00, în Sala de Consiliu a Primăriei Făgăraș, de pe strada Republicii.

„Păcănelele” ar putea dispărea din zona istorică

Una dintre cele mai importante prevederi din proiect este legată de zona protejată istorică a orașului. Operatorii care funcționează acum în această zonă vor fi obligați să se relocheze.

Potrivit documentului, relocarea ar trebui realizată în termen de 36 de luni de la adoptarea regulamentului.

În plus, municipalitatea propune și o limitare clară a industriei:

  • maximum 11 locații în care pot funcționa activități de jocuri de noroc;
  • cel mult un cazinou în municipiu;
  • maximum 100 de aparate tip slot-machine în tot orașul.

Program limitat pentru sălile de jocuri

Dacă până acum multe dintre aceste spații funcționau non-stop, proiectul introduce și restricții de program.

Astfel, sălile de jocuri nu vor mai putea fi deschise 24 de ore din 24, ci doar în intervalul 08.00 – 24.00.

De asemenea, regulamentul prevede clar că aparatele de jocuri de noroc nu mai pot fi amplasate în baruri, restaurante, cafenele, magazine sau alte spații comerciale care nu au destinația exclusivă de sală de jocuri.

Banii din taxe, direcționați către școli și sport

Un alt capitol important al regulamentului se referă la modul în care vor fi folosite veniturile provenite din taxele percepute pentru aceste activități.

Primăria propune ca fondurile obținute să fie direcționate către comunitate:

  • 30% pentru campanii de informare în școli privind combaterea consumului de droguri și dependența de jocuri de noroc;
  • 60% pentru proiecte școlare și extrașcolare;
  • 30% pentru susținerea activităților sportive din municipiu.

Proiectul se află momentan în dezbatere publică, iar forma finală va fi stabilită după consultările cu cetățenii și votul Consiliului Local.

Continue Reading

Cotidian

Bătaie între două studente pe Colina Universității din Brașov. Incidentul, filmat de colegi, a ajuns în atenția poliției

Published

on

Foto: Mihaela Parghel/ Braşov Metropolitan

Un conflict izbucnit între două studente pe Colina Universității Transilvania din Brașov a atras atenția poliției, dar și a comunității online, după ce imaginile filmate de martori au început să circule pe internet. Incidentul a avut loc joi, 12 martie, în jurul orei 13.30.

Potrivit polițiștilor, cele două tinere, în vârstă de 20, respectiv 24 de ani, ar fi avut un schimb de replici în zona campusului universitar, care a degenerat rapid într-o confruntare fizică. La fața locului au fost trimiși polițiștii din cadrul Biroului pentru Centrul Universitar al Poliției Municipiului Brașov, după ce autoritățile au fost sesizate cu privire la conflict.

Ce a atras însă atenția este faptul că mai mulți colegi, deși au observat conflictul, nu au luat nicio măsură pentru a interveni între cele două studente, preferând, în schimb, să filmeze întreg incidentul.

În urma verificărilor, oamenii legii au stabilit că cele două s-au agresat reciproc, iar pentru a evalua situația au fost aplicate procedurile prevăzute de lege.

„Având în vedere cele constatate, în conformitate cu Legea 26/2024, au fost întocmite formulare de evaluare a riscului, din care a reieșit faptul că nu există risc iminent de violență”, au precizat reprezentanții IPJ Brașov pentru Educație Privată.

Deși nu a fost identificat un pericol imediat, polițiștii s-au sesizat din oficiu pentru infracțiunea de lovirea și alte violențe. Ancheta este în desfășurare sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.

La finalul cercetărilor, polițiștii urmează să stabilească ce măsuri legale vor fi luate în acest caz.

Studenții nu au intervenit, în schimb, au filmat conflictul

Între timp, reacțiile nu au întârziat să apară pe rețelele sociale, mai ales din partea studenților care au criticat nu doar comportamentul celor două tinere, ci și atitudinea colegilor care au asistat la scenă fără să intervină.

„Trist că niște «bărbați» au ales să stea, să râdă și să filmeze, în loc să intervină”, a scris un utilizator.

Cea mai dură reacție a venit din partea unui student care s-a declarat dezamăgit de atmosfera din mediul universitar: „Cică «universitate», de fapt o adunătură de copile și copii (…) care s-au gândit să se joace de-a școala și sunt mereu într-o competiție cu ceilalți din jur, nu cu ei înșiși (…) Ar trebui să se arate cu degetul astfel de situații ca să nu se mai simtă în largul lor să facă intriga asta”.

Continue Reading

Trending