Connect with us

Cotidian

Cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani. Istoria meteo din 1899 până în ianuarie 2022

Published

on

Tot mai des în ultimii 20 de ani iernile au fost mai calde și temperaturile au depășit 20 de grade în decembrie și 18 grade în ianuarie, cum ne-au dovedit și zilele trecute. Uneori zilele de februarie pot fi precum cele din mai, așa cum a arătat recordul din 2016, când au fost +26 de grade în țară. Mai jos puteți citi despre cele mai calde zile de iarnă din ultimii 123 de ani: zilele de ianuarie care păreau a fi de aprilie și despre momentele când la munte temperaturile de decembrie erau la nivelul celor din mijlocul primăverii.
 

În ultimii 60 de ani, cele mai calde zile de început de an au fost în 2007 și 1994
Valori excepțional de mari de temperatură apar iarna când pe teritoriul țării noastre pătrund mase de aer tropical din nordul Africii și din Mediterana, mase care produc creșteri bruște ale temperaturilor. Uneori pot fi și la munte iarna valori de luna mai, cum s-a întâmplat în decembrie 1985 când au fost +10,5 grade la Bâlea Lac. Tot în acea zi au fost +23,4 la Câmpina.

Uneori maxima ajunge să fie cu 18 grade peste normal, cum s-a întâmplat la mijloc de februarie 2016 când au fost +21 C la Întorsura Buzăului. Pe 5 ianuarie 2022 au fost +17,8 grade la Sibiu, cu 16 grade peste normalul perioadei.

  • Cele mai calde luni ianuarie din ultimii 60 de ani au fost în 2007 și 1994, iar cele mai calde luni februarie au fost în 2016 și 2002. Cele mai calde luni decembrie au fost în 2020, 1982 și 2019.
  • Recordurile cele mai vechi sunt din 1899 când la Drobeta Turnu Severin au fost +24 de grade în februarie, și din 1903 când au fost +22,3 la Călărași în decembrie.

După 2000 iernile au fost tot mai calde și multe recorduri vechi au căzut. La mijloc de februarie 2016 au fost +26 de grade în țară, la Pătârlagele, în județul Buzău. Zile foarte calde au fost și în ianuarie 2022 când au fost 15 grade la Brașov și 19 la Zimnicea.

În ianuarie maxima absolută a fost de +22 de grade la Oravița, la început de 2001, valoare demnă de sudul Italiei sau al Spaniei. Foarte puțini au fost ani în care temperaturile au depășit +20 de grade în țară în prima lună din an. Spre exemplu au fost peste +20 la Câmpina (în 1939) și la Calafat (în 1984).

Printre localitățile unde este cel mai cald iarna se numără Câmpina, Pătârlagele, Oravița, Calafat, Târgoviște, Drobeta Turnu Severin, Călărași și Constanța. Iernile sunt mai blânde în regiunile mai puțin expuse în calea maselor de aer arctic sau continental polar.

Cele mai calde nopți de decembrie și ianuarie au fost la Oravița, cu temperaturi ce nu au coborât la sub 15 grade. În cele mai calde nopți, chiar și la munte au fost peste 7 grade. 

Cronologia celor mai calde zile de iarnă 1899-2022

1899
La Drobeta Turnu Severin au fost +24, la Craiova au fost +23,3 grade în februarie, iar la Strehaia, +23,5.

1903
Pe 3 decembrie au fost +20,8 grade la stația meteo București Filaret și +21 la Constanța. Maximele au fost de +22,3 la Călărași, de +22 la Turnu Măgurele și +19 la Bacău. În ianuarie au fost +15,6 la Sibiu și +14 grade la Cluj.

1915
La Craiova au fost +19,5 grade în decembrie

1921
La Iași au fost +16,7 C în ianuarie.

1927
La Vf Omu au fost +9 grade în februarie.

1936
La Cluj au fost +14,5 în ianuarie, la Târgu Mureș +14 iar la Sulina, +18. La Buzău au fost +18,4 C.

1939
Pe 19 ianuarie au fost +20,6 la Câmpina. La Oradea au fost +17,1 C, iar la Deva, +15.3 grade.

1947
La Galați au fost 20 de grade în decembrie.

1949
La Vf Omu au fost +5,6 C în ianuarie.

1957
La Timișoara au fost +20,2 C în decembrie, la Oradea au fost +19,2, la Sibiu +19,3 iar la Deva, +19,8 C.

1960
La Pârscov (Buzău) au fost +19,4 C în ianuarie.
La Târgu Mureș au fost +18,3 în februarie.

1975
La mijloc de ianuarie au fost +14 grade la Predeal.

1977
La final de februarie au fost +17,7 la Predeal și +22,4 la Bacău.

1980
La Miercurea Ciuc au fost +12 C într-o lună ianuarie în care au fost șase nopți cu minime de sub -25 C.

1982
Pe 17 decembrie au fost +18 C la Brașov. La Târgu Mureș au fost +17,1. La Oradea au fost 16 grade. La Cluj au fost +18,7 în decembrie

1984
Pe 2 ianuarie au fost +20,4 C la Calafat, +19 la Câmpina și +18,2 la Călărași (o zi mai târziu). Tot în ianuarie au fost +15 la Suceava.

1985
Pe 5 decembrie au fost +23,4 C la Câmpina, maxima absolută a lunii, iar ziua următoare au fost +20,2 C. La stația montană Vlădeasa, la peste 1.800 m alt, au fost +10,2 C, iar la Sinaia 1500 au fost +15,4 grade. La Drobeta T S au fost +20,3 C. Chiar și Bâlea Lac, una dintre stațiile meteo de mare altitudine, au fost atunci +10,4 grade și minima a fost +4,6 C.
Pe 4 decembrie au fost +22 la Târgoviște.

1988
Pe 7 ianuarie au fost +18 la Constanța, iar cu o zi înainte au fost +18,6 C la Pătârlagele.

1989
Luna decembrie a adus temperaturi foarte mari: Buzău (+21,6), Iași (19,5), Satu Mare (18).

Pe 18 decembrie 1989, aproape de zilele Revoluției, la Calafat au fost +21,2, la Drobeta Turnu Severin au fost +21,4, la Constanța +20,8 și la București +18,4 C. Pe 17 decembrie au fost +16,8 grade la Miercurea Ciuc, iar noaptea dinainte a adus o minimă extrem de ridicată: +9,2 C. Zilele de început ale Revoluției au adus temperaturi foarte mari și la Timișoara, culminând cu +17,9 C pe data de 16. La Predeal maxima a fost de +15,3 C. Pe 17 decembrie au fost +20,4 C la Oravița, iar în dimineața de 19 decembrie minima a fost de +15,3 C.

1990
La Iași au fost +22,5 grade la Iași în februarie, iar la Galați, +22,4 C. Tot atunci s-a înregistrat maxima absolută a lunii în Rep Moldova: +23,3 la Tiraspol.

1993
În ianuarie au fost +20,5 C la Calafat, +18,4 la Drobeta, +18,7 C Pătârlagele (Buzău) și +17,3 la Galați.

1995
În februarie au fost +26 C la Medgidia și +25 la Călărași. La Constanța au fost +24,5 C, la Turnu Măgurele au fost +24,1 C iar la Iași, +21,4.

1996
Noaptea de 1 decembrie a fost excepțional de caldă la Brașov, cu o minimă de 7,4 C

1999
Pe 7 ianuarie au fost +14,2 C la cota 1500, în Sinaia.

2000

La Giurgiu au fost +21 C pe 27 decembrie, iar noaptea următoare minima a fost de +13,6 C. La Călărași au fost +20,1

2001
La Oravița au fost +22,2 C pe 7 ianuarie, record absolut pentru prima lună a anului. La Sibiu au fost +18,2, la Timișoara au fost +18 C, iar la Tg Mureș, +16,5. La București au fost +17,6 C. La Predeal au fost +15 C pe 8 ianuarie, în timp ce 8 ianuarie 2017 a adus o maximă de -16,2 C.

La Oravița, în noaptea de după recordul diurn minima a fost de +15,9 grade.

Pe 8 ianuarie la vf Omu minima a fost de +0,2 C, valoare atinsă în prima lună din an doar de câteva ori pe secol la cea mai rece stație meteo din țară. Maxima a fost de +3,8 C, în timp ce exact un an mai târziu era de -14,3 grade.

2002
La Calafat au fost +20,6 C pe 30 ianuarie, iar minima fost de +11 cu două zile înainte. Și mai cald a fost la Ploiești: +20,7 C. La Drobeta Turnu Severin au fost +19,6 C, iar la Buzău au fost +18,9 C. La Călărași au fost +18,7 C în ultima zi a lunii.

La final de ianuarie au fost 18 grade la stația București Afumați, iar la Buzău au fost +18,9 grade și la Craiova au fost +20,4.

2007
Ianuarie a fost fantastic de caldă: +19,1 la Călărași +18,3 la Constanța, +15,4 la iași +11,9 la Miercurea Ciuc. În 24 ianuarie minima a fost de +10 la Constanța, iar cu un an mai devreme minima era de -17 C la malul mării.

În Republica Moldova au fost +16 C la Dubăsari, maxima absolută a primei luni din an.

2008
La Timișoara au fost +21,5 grade în februarie. La Iași au fost +17,9 la început de decembrie, iar la Sulina au fost +16,6. În Republica Moldova au fost +18,9 C la Ceadâr – Lunga, maxima absolută pentru ultima lună din an.

2009
La început de decembrie au fost la Sulina două nopți excepțonal de calde în care minima NU a scăzut sub +12 grade.

2010

La Satu Mare au fost +16,2 C în ianuarie 2010, iar la Cluj și Oradea au fost +14,1.

2014

În ajunul Crăciunului au fost 20 de grade la Calafat și +19,3 la Târgoviște.

2015
Ianuarie a adus la Brașov minima absolută de -33,3 grade, dar și o zi extrem de caldă, cu +13,4 C. La stația meteo de la Sinaia au fost +14,3 C pe 14 ianuarie, după ce începutul lunii adusese trei zile cu maxime de sub -8 grade.

Finalul de an a adus zile extrem de calde, iar pe 27 decembrie au fost +21 grade la Târgoviște, +20,6 la Ploiești și +19,7 la Câmpina.

2016
Pe 16 februarie au fost +26 C la Pătârlagele, egalare a recordului de la Medgidia, din 1995. La București au fost +25,7, la Buzău au fost +25. La Drobeta Turnu Severin au fost trei zile cu maxime de peste 22 grade în februarie. La Întorsura Buzăului au fost +20,9 C în ziua de 16 când în 1985 maxima fusese cu 30 de grade mai scăzută.
Până și la Miercurea Ciuc au fost +18,3 grade, iar la Predeal, +17,7. La Bâlea Lac au fost +8,7 C ziua și peste 3 grade noaptea.

2017
Februarie a adus temperaturi foarte ridicate: +19,6 la Cluj, +18,8 la Satu Mare. La mijloc de decembrie au fost +14,3 C la Întorsura Buzăului.

2019
La Ceahlău – Toaca au fost +10,4 C în februarie.

2021
La final de februarie au fst +23,6 C la Ploiești și 23 de grade la Târgu Ocna, Băile Herculane, Pătârlagele și Câmpina.

2022

În prima zi a anului au fost +17,4 la Stolnici (Argeș), iar pe 3 ianuarie au fost +18,1 la Calafat. Pe 6 ianuarie a fost înregistrată cea mai ridicată temperatură: +18,9 C la Zimnicea, iar pe data de 5 a fost foarte cald în Transilvania. Au fost +14,9 grade la Brașov, +16 la Făgăraș, +13,3 la Miercurea Ciuc și +13,2 C la Întorsura Buzăului. În aceste locuri temperaturile au fost cu 15 grade mai mult decât normalul.

Tot pe 5 ianuarie maximele au fost de +18,3 C la Râmnicu Sărat, +18,1 la Caransebeș, +17,8 la Sibiu, +17,4 la Târgu Ocna, +17,3 la Ploiești și Lugoj și peste 17 grade la Bacău și Reșița.

Surse:

ANM – Caracterizări climatice pentru decembrie, ianuarie și februarie
Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.
Platformele TuTiempo, Infoclimat.fr și WeatherOnline.
Administrația Națională de Meteorologie – Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
Stăncescu I, Ballif S – Meteorologie și drumeție – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Trending