Primăria Brașov este arătată cu degetul, în continuare, de autoritățile  de mediu pentru lipsa de implicare în închiderea depozitelor neconforme de deșeuri de la Timiș – Triaj. Cele două rampe de la Timiș – Triaj, în care depozitarea s-a sistat de mulți ani și sunt considerate inerte, sunt pe lista pentru care a fost deschisă procedura de infrigement împotriva României, dar și a procesului deschis împotriva țării noastre la Curtea Europeană de Justiție. De altfel, acesta este al doilea proces deschis împotriva țării noastre (după primul proces, România nu a fost amendată, dar a fost a primit termene pentru închidă depozitele neconform, pe care nu le-a respectat), iar autoritățile române nu cred că  de data aceasta vom mai scăpa. Deocamdată nu a fost stabilit primul termen în acest proces, astfel că Ministerul Afacerilor Externe (care va asigura apărarea României) mai are ceva timp pentru a pregăti dosarul. 

„Ne aflăm în situația de a lua în calcul minimizarea pierderile, adică de a reduce pe cât posibil valoarea amenzilor. Pentru asta va trebui să depunem la dosar documente din care să rezulte că facem progrese semnificative. Cel puțin în ceea ce privește județul Brașov, progresele sunt vizibile, autoritățile locale fiind în diferite stadii cu proiectele de închidere a depozitelor neconforme și cred că se va respecta termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor, respectiv 31 decembrie 2023”, susține secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ionuț Banciu,

Excepție face Primăria Brașov care, după anul 2020 nu a mai făcut niciun progres, iar proiectul de închidere a celor două depozite de deșeuri (unul de menajere, iar celălalt de industriale) este blocat. 

„Primăria Brașov și-a asumat închiderea depozitului de deșeuri industriale de la Timiș Triaj, dar nu a făcut nici un progres în acest sens. De fiecare dată când au fost solicitate informații privind stadiul proiectului,  a răspuns că se lucrează la un studiul de fezabilitate. Tot pe teritoriul municipiului Brașov este și fostul depozit de deșeuri menajere de la Timiș Triaj, pe care municipalitatea brașoveană susține că ar trebui să îl închidă operatorul privat Fin-Eco, iar proiectul este acum într-un punct mort. Operatorul privat s-a arătat dispus să închidă acest depozit, dar se pune problema finanțării, pe care nu este dispus să și-o asume necondiționat”, a declarat Banciu. 

Dacă se va ajunge la amendarea României  – iar riscul este mare – sumele ar putea fi imputate autorităților care nu au luat măsurile de închidere. Avertismentul a fost lansat de mai mult timp de ministrul Mediului și reconfirmat miercuri de secretarul de Ionuț Banciu:

„Poziția ministrului Mediului în această problemă este fermă: dacă se vor aplica amenzile, acestea trebuie plătite de vinovați. Nu este corect ca o localitate care și-a îndeplinit obligațiile să plătească pentru una care nu a făcut acest lucru. Dacă municipiul Brașov va fi pus în situația de a plăti amenzi, nu este exclus ca acestea să fie mai mari decât investiția în închiderea depozitului de deșeuri, mai ales că se încadrează în prevederile legale care permit realizarea unor lucrări mai puțin costisitoare (fiind vorba de depozite inerte, este permisă închiderea prin procedura simplificată – n.r.)”. 

Va face Ciucă ordine? 

Până acum, pentru a se rezolva problema închiderii depozitelor neconforme de deșeuri s-au organizat tot felul de întâlniri și ședințe în plan local. De altfel, numai la Prefectura Brașov au fost două discuții de acest gen, la care au participat primarii din județ dar și alte instituții. Cel puțin la una dintre ele, Municipiul Brașov nu a fost reprezentată la nivel de primar și viceprimar, ci a fost trimis un funcționar. De altfel, reprezentanții mai multor instituții se plâng de lipsa de implicare a primarului Brașovului sau de faptul că acesta este inflexibil atunci când se pune problema găsirii unor soluții. 

Aceste întâlniri nu par a fi avut rezultatul scontat, astfel că se va trece la un „nivel superior”. Astfel, Banciu a declarat că la nivelul Cancelariei premierului Nicolae Ciucă se va constitui săptămâna viitoare un comitet interministerial care se va ocupa de problemele de mediu pe care le are România, iar închiderea depozitelor neconforme de deșeuri va reprezenta o prioritate. Acest comitet va fi în subordinea directă a șefului Guvernului. 

„Acest comitet va aduce la aceeași masă toate ministerele implicate. În cazul închiderii depozitelor neconforme de deșeuri fiind vorba inclusiv de Ministerul Energiei și de cel al Economiei, pentru că unele depozite au fost ale unor companii de stat. La nivelul comitetului se vor stabili cele mai eficiente soluții, apoi se va fi urmărit progresul. De exemplu, în cazul unor depozite de deșeuri industriale se va pune problema exproprierilor, urmând ca lucrările să fie realizate de statul român, cu finanțare europeană. De asemenea, prin intermediul prefecturilor se va urmări și graficul de închidere a depozitelor de deșeuri de pe raza localităților”, a declarat Banciu.

Altfel, spus, dacă Primăria Brașov va continua să tergiverseze problema închiderii depozitelor de deșeuri, „pe fir” ar putea intra direct premierul României… asta dacă va reuși să dea de primarul Brașovului. Pentru că, potrivit unor surse politice, încercările de până acum nu prea au avut succes…

Mediul, important doar pentru diplome? 

Pentru Primăria Brașov, la nivel declarativ, protecția mediului reprezintă o prioritate de maximă importanță. De altfel, Forumul Orașelor Verzi și diploma obținută pentru organizarea acestui eveniment au fost motive de laudă pentru primarul Allen Coliban. Din păcate, Primăria Brașov nu a trecut de acest nivel, iar modul în care gestionează închiderea depozitelor neconforme de deșeuri este o dovadă în acest sens. 

Doar o problemă amânată? 

În plus, în ceea privește închiderea depozitului de deșeuri menajere, nu este exclus să asistăm la o „răzbunare” a primarului după înfrângerea în problema închiderii depozitului de deșeuri administrat de Fin – Eco, pentru că el insistă ca depozitul de deșeuri menajere să fie închis de operatorul privat, invocând un acord de mediu emis în momentul în care au început lucrările la rampa ecologică de la Săcele.

De cealaltă parte, Fin – Eco nu spune „Nu” acestui proiect, dar ridică problema finanțării, societatea comercială nefiind dispusă să plătească pentru închiderea unei rampe pe care nu a folosit-o niciun moment. Problema este că, dacă nu se va ajunge la un compromis, municipiul Brașov ar putea fi pus în situația de a plăti amenzi consistente și asta din bugetul local al municipiului, nu din buzunarul primarului sau a firmei Fin – Eco. 

Din păcate, în acest dosar, ca și în multe altele, primarul Brașovului dă dovadă de inflexibilitate, iar o astfel de strategie nu face decât să amâne o problemă, nu să o rezolve. La fel a acționat și în problema mutării depozitului de deșeuri de la Săcele: chiar dacă știa că nu se poate, el insista ca activitatea depozitului să fie oprită și să se construiască o altă rampă, departe de municipiul Brașov. Într-un final, a bătut în retragere, sperând că poate relua ofensiva în momentul în care se va discuta de începerea lucrărilor la Celula nr. 5 a depozitului. 

În acest dosar el a invocat de mai multe ori „greaua moștenire”, însă aceasta nu este o scuză. Fiecare primar, premier sau președinte a primit o „grea moștenire” și, după puteri și capacități strategice a încercat să limiteze amploarea dezastrului. Cine nu s-a adaptat, a fost „aruncat în groapa istoriei”.