Industria de apărare din județul Brașov, praf și pulbere. Ministerul Economiei a anunțat investiții de 118 milioane în fabricile brașovene

Dacă în anii 1990, România un producător important în domeniul industriei de armament, acum nu mai are capacitatea nici măcar de a-și asigura materii prime, precum pulberile, acestea fiind importate din țări precum Turcia sau Serbia, state care „oscilează” între Rusia și Occident. Problema asigurării acestei materii prime pentru domeniul militar, dar și pentru cel civil este una veche, iar de-a lungul anilor, guvernele au promis investiții și strategii de revigorare. Acum, în contextul internațional destul de instabil, Guvernul a revenit asupra acestei teme și, care de fiecare dată au apărut și promisiunile. 

Astfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a fost într-un turneu la mai multe fabrici din județul nostru – IAR Ghimbav și unitățile de producție de la Făgăraș, Zărnești și Victoria – pentru a vedea care este situația în teren, dar și pentru a anunța că anul acesta, pentru investiții în industria de apărare românească a fost alocată suma totală de 200 milioane de lei, din care 118 milioane de lei pentru Brașov. 

„Suntem dependenți de materii prime pe care înainte ni le asiguram din piața internă, iar acum nu mai avem această posibilitate. Trebuie să reluăm acest ciclu și să vedem ce resurse strategice ni le putem asigura, din nou, din piața internă, iar pulberile sunt unele dintre ele. Totuși sunt și materii prime pe care ni le asigurăm de pe piața internă ”, a declarat ministrul Economiei la Brașov. 

Unu sau doi ani pentru a produce o gamă restrânsă de pulberi „made in România”

Într-o conferință de presă desfășurată la Brașov, ministrul Economiei a declarat că, înainte de a vorbi centre de inovare sau parteneriate internaționale pentru proiectarea și producerea tehnici militare, România trebuie să își asigure baza.  

„Dacă suntem dependenți de materia primă, în contextul internațional, când există riscul potențial al întreruperii acestor lanțuri de aprovizionare, vrem noi vrem să nea asigurăm că avem această materie primă în România”, a avertizat ministrul. 

În aceste condiții, construcția unei fabrici de pulberi de la zero este una dintre investițiile prioritare pentru România.

„Această investiție va asigura 300 de locuri de muncă esenţiale pentru dezvoltarea comunității locale. La Zărnești și Tohan este nevoie de investiții în echipamente și putem produce. Ne-au promis că vor putea cu produse noi. Pentru sectorul pulberi, România trebuie să își asigure producția de acest material pentru întreaga industrie orizontală, atât civilă, cât și militară. Investiția într-o fabrică de pulberi nu poate fi încheiată într-un an sau doi. Vorbim de o întreagă gamă de pulberi, astfel că este nevoie de coerență și consistență în ceea ce privește planul investițional. Pentru finalizarea unui astfel de proces, vorbim de o perioadă de trei sau patru ani, doar că putem livra o gamă restrânsă într-un an sau doi ani. Vreau să începem, vreau să investim acolo unde e nevoie. Vreau să deblocăm lanțurile de aprovizionare la nivel intern, pentru a ne putea asigura această materie, pulberi”, a menționat Spătaru. 

Totuși ministrul a amintit că România are, totuși, posibilitatea de a asigura mentenanță și modernizarea unor echipamente.  Un exemplu în acest sens este Aerostar Bacău, unde se asigură mentenanța și modernizarea aeronavelor F16, inclusiv a celor 32 de bucăți achiziționate recent din Norvegia. De asemenea, la Ghimbav sunt modernizate elicoptere, iar de mulți ani, francezii de la Airbus încearcă că convină autoritățile române să achiziționeze  aeronave produse la Ghimbav de companie. 

De asemenea, la Uzina Mecanică București a început producția transportoarelor Piranha 5, în baza unui parteneriat semnat cu americanii de la General Dynamics. 

Fabricile din județul Brșaov au pierdut oportunități importante 

În România ar urma să fie produse și camioane Iveco pentru Armata Română, în baza unui contract încheiat de Ministerul Apărării cu producătorul italian. Deocamdată, se lucrează la unitate de producție din județul Dâmbovița, iar potrivit unor surse, în România se va face numai asamblarea vehiculelor. 

La licitația pentru camioanele pentru Armata Română s-au înscris și germanii de la Rheinmetall, care au încheiat o colaborare cu Roman Brașov în vederea executării componentei de offset, însă oferta a fost respinsă. 

Tot în România ar urma să se producă dronele pentru armata Română, printr-un parteneriat al companiei Elbit cu o firmă românească. La licitația lansată de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția aparatelor de zbor s-au înscris și israelienii de la IAI, care au anunțat că vor produce dronele la Ghimbav, însă modelul propus de ei era unul experimental, iar oferta a fost respinsă, pentru că Ministerul Apărării Naționale dorea o dronă aflată deja în dotarea armatelor NATO.