Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat joi că administrația județeană brașoveană este dispusă să înceapă construcția Spitalului Clinic Regional al Brașovului, asta dacă și municipiul Brașov va fi de acord. Anunțul a fost făcut în timpul unei dezbateri privind sistemul sanitar brașovean ce a fost organizată de Prefectura Brașov.

La această dezbatere, pe lângă președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, au mai participat parlamentarii de Brașov, președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu, viceprimarul Brașovului Sebastian Rusu, dar și manageri ai spitalelor din județ. Nu a fost prezent primarul Brașovului, Allen Coliban, acesta fiind plecat într-o delegație. 

„Eu şi Consiliul Judeţean Braşov ne punem la dispoziţia proiectului şi suntem în măsură să începem implementarea lui, desigur, într-o variantă agreată împreună cu Primăria Municipiului Braşov. Consider că obligația Consiliului Judeţean Braşov şi a Primăriei Municipiului Braşov este de a-şi asuma şi a începe, tot prin forţe proprii, materializarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă Braşov.  Având pregătită documentaţia tehnică, respectiv Studiul de fezabilitate realizat de Primăria Brașov, nu cred că trebuie să aşteptăm să ne dea cineva  banii. Trebuie să începem lucrările, să aducem construcția până «la roșu»”, a declarat Adrian Veștea. 

Va fi de acord primarul Brașovului? 

Pentru a putea începe construcția Spitalului Clinic Regional de Urgență, președintele Consiliului Județean Brașov va trebui să se înțeleagă cu primarul Brașovului, Allen Coliban, având în vedere că terenul pe care se va construi spitalul este al municipalității. De asemenea, și documentația tehnică realizată până acum este în proprietatea Municipiului Brașov. De altfel, în timpul dezbaterii, prefectul Brașovului, Cătălin Văsii, a anunțat că va organiza o întâlnire și cu primarul Brașovului, Allen Coliban, pentru a găsi o soluție de continuare a proiectului. 

Pe de altă parte, prezent la dezbatere, viceprimarul Brașovului Sebastian Rusu a promis că „veţi găsi în municipalitate şi în Consiliul Local Braşov un partener şi vom căuta împreună acele metode prin care să putem ajuta domeniul sanitar, până la momentul realizării Spitalului Regional”. 

Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați în 23 decembrie 2021 de Consiliul Local Brașov, valoarea totală a proiectului este estimată la  2.817.432.000 lei inclusiv TVA, din care costurile lucrărilor propriu-zise este estimat la 2.232.639.000 lei inclusiv TVA. În același document se menționează că durata de realizare a investiției este de  36 luni. 

Strategia Consiliului Județean: începem, apoi vedem 

Planul președintelui Consiliului Județean Brașov este proiectul să fie început fără a avea o schemă financiară stabilită în prealabil, șeful administrației județene amintind că în același mod a procedat și cu aeroport. 

„Trebuie să începem acest obiectiv într-un mod curajos, chiar fără să avem de la început întreaga resursă financiară la dispoziţie, şi să realizăm acest obiectiv «la roșu». Ulterior, pe măsura avansării construcţiei, putem identifica şi atrage surse de finanţare exact la fel cum am procedat în cazul Aeroportului, pentru a continua lucrările de finisaje interioare şi a asigura dotările cu echipamente şi aparatură ale viitorului spital. Dacă nu vom începe efectiv lucrările la acest obiectiv în cel mai scurt timp, vom continua să vorbim despre el multă vreme de acum încolo şi ne vom rezuma la a ne victimiza şi a căuta vinovaţi în campania electorală pentru o nerealizare care ne afectează pe toţi. În momentul în care pornim proiectul şi reuşim să demonstrăm factorilor de decizie guvernamentali că suntem în stare să facem paşi concreţi în implementarea acestui proiect, vom găsi, cu siguranţă, şi sursele de finanţare. Dacă dăm dovadă de seriozitate, găsim parteneri. Dacă rămânem doar cu documentația, nu vine nimeni la noi”, a declarat Veștea. 

„Suntem într-o competiție cu județe mult mai unite și care acționează mult mai repede”

În timpul dezbaterii a avut o intervenție și secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, care a explicat care ar putea fi opțiunile pentru realizarea investiției cu bani europeni și a avertizat că pentru a atrage finanțări nerambursabile Brașovul va fi pus în situația de a concura cu județe „mult mai unite”. 

„Proiectul Spitalului Clinic Regional al Brașovului se regăsește pe lista extinsă a Programului Național de Relansare și Reziliență. În cazul acestei axe de finanțare, toate proiectele trebuie încheiate până în 30 iunie 2026. La nivel central există întrebări despre acest proiect, despre maturitatea lui. A doua variantă este Programul Operațional Sănătate – Prioritatea 4, unde sunt prevăzute alocări pentru construcția de spitale cu impact teritorial major, dar și pentru dotări sau alte proiecte conexe. Cred că aceasta este direcția către care trebuie să ne îndreptăm. Un pact transpartinic în cazul acestui proiect, care se întinde pe mai multe mandate, este foarte important. Noi suntem într-o competiție cu județe mult mai unite și care acționează mult mai repede decât noi”, a declarat Mînzatu. 

Din „Județean” în „Municipal”? 

După construirea Spitalului Clinic Regional de Urgență, actualul „Județean” nu trebuie „pe linie moartă”, consideră deputatul Cristina Vecerdi (PNL). 

„Este obligatoriu să avem Spitalul Regional de Urgență: nu doar pandemia ne-a dovedit acest lucru, ci însuşi faptul că la Braşov, dintotdeauna, activitatea medicală a fost împărţită în clădiri situate la kilometri distanţă una de alta, iar costurile transportului pacienţilor de la o instituţie medicală la alta n-au fost cuantificate niciodată. Spitalul Regional de Urgenţă trebuie să fie o entitate juridică nouă care să nu elimine actualul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă care ar trebui transformat în spital municipal, deoarece tot pandemia ne-a demonstrat cât de important ar fi fost să avem un spital de sprijin”, a argumentat Vecerdi. 

Propunerea Asociației Noul Spital al Brașovului: un nivel subteran pentru cazuri extreme

Președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu, a anunțat că va sprijini acest proeict, dar a pus condiția ca Studiul de fezabilitate aprobat de Consiliul Local Brașov să nu fie aplicat „la virgulă”. 

Mai exact, el a amintit că „noi (asociația – n.r.) am propus încă de la început ca acest spital să aibă și o componentă strategică, prin amenajarea unui nivel subteran în care să se ofere servicii medicale în caz de război sau alte calamități. În vreme de pace, acest nivel  poate avea destinația de parcare subterană. Văd că prin studiul de fezabilitate realizat de Primăria Brașov s-a renunțat la acest nivel subteran. Cred că ar trebui revenit la această propunere”.

Promisiuni de la Rafila, prin vocea lui Dunca 

Nu în ultimul rând, senatorul Marius Dunca (PSD) a anunțat că „proiectul este susținut și de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila”.  De asemenea, el a cerut autorităților locale să pregătească toate documentațiile tehnice necesare și „să ne spună ce trebuie să votăm, pentru că noi vom vota”. 

Anunțul USR: „În niciun caz nu vom încurca sau nu nu ne vom opune”

În  timpul dezbaterii, unul dintre parlamentarii de Brașov ai USR, senatorul Irineu Darău, a anunțat că partidul din care face parte nu va „încurca” proiectul și le-a amintit parlamentarilor PSD și PNL că sunt la putere și pot ajuta mult mai mult această investiție. 

„În niciun caz nu vom încurca sau nu nu ne vom opune. De aproximativ o oră asist la discuții politice. Toți suntem de acord și vom susține acest proiect, dar în cazul acestui proiect, singurul lucru care lipsește este finanțarea. Noi, din opoziție vom pune o vorbă bună. Dar, dumneavoastră aveți puterea și cred că vă puteți implica mult mai concret. Cred că ar trebui să ne axăm pe POS Sănătate. Credeți că doar Consiliul Județean Brașov poate susține, de unul singur, o investiție de sute de milioane de euro? Cred că avem nevoie de întâlniri de lucru, nu de discuții”, a declarat Darău. 

Pe de altă parte, prefectul Brașovului, Cătălin Văsii a declarat că „important este să începem şi să fim foarte pragmatici, să dăm semnalul că suntem uniţi şi că ne dorim concretizarea acestui obiectiv”.