Aleșii județeni brașoveni s-au reunit joi într-o ședință de îndată pentru a vota, pentru a doua oară, transferarea Spitalului CFR de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Județean Brașov. Pentru ca unitatea sanitară să fie preluată de administrația județeană brașoveană, va mai fi nevoie de aprobarea unei Hotărâri de Guvern. Unitatea sanitară va fi preluată cu tot cu dotări, iar obligația Consiliului Județean Brașov va fi să îi păstreze destinația medicală.

Aceasta este a doua hotărâre privind preluarea Spitalului CFR adoptată de Consiliul Județean Brașov, după cea din anul 2023.

Prima hotărâre de Consiliu Județean nu a putut fi pusă în aplicare

Demersurile oficiale pentru transferul Spitalului CFR către administrația județeană brașoveană a început în anul 2022, când Ministerul Transporturilor a anunțat predarea unităților sanitare pe care le administerază către autoritățile locale sau către instituțiile de învățământ unuversitar. În anul 2023, Consiliul Județean a aprobat o hotărâre privind preluarea spitalului, iar în același an Camera Deputaților a aprobat o lege în acest sens.

Transferul nu a putut fi realizat, pentru că spitalul din Brașov deținea și un spațiu medical în Târgu Mureș, acesta fiind solicitat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. În aceste condiții a fost nevoie ca Ministerul Transporturilor să reorganizeze Spitalul CFR Brașov și să reglementeze situația juridică a terenurilor.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Obezității de pe 4 martie, Brașovul a găzduit evenimentul „LET’S TALK ABOUT WEIGHT – Greutatea de a slăbi”. Aproape 600 de persoane au participat gratuit în sală la întâlnirea educațională, care a adus în același spațiu medici, nutriționiști, psihologi, dar și invitați speciali precum Monica Anghel, Ileana Badiu și Ana Bîtu.

Evenimentul a fost construit ca un dialog între experiența personală și medicina bazată pe dovezi, astfel încât participanții să poată înțelege mai bine ce se întâmplă în corp atunci când apar kilogramele în plus și ce soluții există pentru a reveni la echilibru.

Organizatorii au pornit de la idee simplă și esențială că obezitatea nu este doar o problemă de voință, ci rezultatul unor mecanisme biologice, hormonale și emoționale complexe, care trebuie înțelese și tratate corect.

Poveștile de viață, despre îngrășat, procesul de slăbire și menținere, dar și despre provocările emoționale prin care trece o persoană supraponderală au fost firul roșu al evenimentului din Brașov.

Monica Anghel: „Schimbarea începe când accepți că ai nevoie de ajutor”

Un moment emoționant al evenimentului a fost intervenția artistei Monica Anghel, care a vorbit deschis despre propria transformare și despre procesul interior prin care a trecut.

„Eu nu m-am văzut niciodată grasă, nici când oamenii cei mai apropiați din jurul meu îmi spuneau că trebuie să fac ceva să slăbesc. Dacă pentru mulți oameni conștientizarea și nevoia de schimbare vin când se urcă pe cântar și cifrele sunt deja mult peste normal, în cazul meu schimbarea a venit odată cu un accident. Am fost operată pe coloană și am făcut recuperare zilnică un an și jumătate, iar medicul mi-a spus că dacă nu slăbesc va fi nevoie să mă operez în fiecare an, pentru că altfel voi avea probleme foarte mari. Am realizat în acel moment că este nevoie de o schimbare și că am nevoie de ajutor specializat. Pentru că slăbitul nu este doar despre ce mănânci sau cât sport faci. Slăbitul este de fapt despre relația cu tine, despre disciplină, despre răbdare și despre oameni care te susțin.”

Artista a recunoscut că procesul de slăbire nu este unul simplu. Rezultatul în urma procesului de slăbirea are rolul de a-ți păstra trupul și psihicul sănătos.

„Există zile în care îți este greu, în care ai impresia că nu mai poți continua, dar atunci trebuie să îți amintești de ce ai început. Slăbitul înseamnă sănătate pentru tine, dar și pentru familie. Eu am învățat că nu există miracole peste noapte, ci există doar consecvență și colaborare cu specialiști care te ajută să înțelegi ce se întâmplă în corpul tău.”

Dr. Alina Spinean: „Obezitatea nu este o lipsă de voință, ci o boală metabolică complexă”

În deschiderea evenimentului, Dr. Alina Spinean, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat că una dintre cele mai mari probleme este faptul că oamenii privesc creșterea în greutate doar prin prisma alimentației sau a disciplinei personale.

„În realitate, obezitatea este o boală metabolică complexă. În spatele kilogramelor în plus pot exista mecanisme precum insulinorezistența, ficatul gras sau dereglări hormonale. De exemplu, studiile arată că hipotiroidismul poate produce o creștere ponderală moderată, în general între 2 și 5 kilograme, iar mecanismul principal este retenția de lichide și modificarea metabolismului. În același timp, stresul cronic crește nivelul de cortizol, iar acest lucru favorizează acumularea grăsimii abdominale și crește riscul cardiovascular”, subliniază Dr. Alina Spinean.

Medicul a explicat și că obezitatea are consecințe serioase asupra sănătății, de la diabet zaharat de tip 2 și sindrom metabolic până la boli cardiovasculare sau anumite tipuri de cancer.

„De aceea este important să înțelegem că slăbitul sănătos nu începe cu o dietă drastică, ci cu o evaluare medicală corectă. Trebuie să vedem profilul metabolic al pacientului, să analizăm glicemia, hemoglobina glicată, profilul lipidic și rezistența la insulină. Abia după aceea putem construi un plan. O persoană nu trebuie să lupte singură cu greutatea, ci să fie susținută de o echipă formată din medic, nutriționist și psiholog,” evidențiază Dr. Alina Spinean, care este și fondatoarea Centrului de Diabet MetaMed. 

Ileana Badiu: „Greutatea este un subiect sensibil, dar trebuie discutat sincer”

Moderatorul evenimentului, Ileana Badiu, fondatoarea SuperAge, a vorbit despre nevoia de dialog sincer în jurul sănătății.

„Greutatea este un subiect încărcat de emoții. Oamenii se simt adesea judecați sau rușinați. Tocmai de aceea este important să creăm spații în care putem vorbi deschis despre aceste lucruri. Când oamenii înțeleg că nu sunt singuri și că există explicații medicale și soluții reale, apare și curajul de a face schimbări.

În jurul slăbitului circulă foarte multe mituri și promisiuni rapide. Realitatea este că schimbarea sănătoasă se construiește în timp, prin alegeri mici, repetate zilnic și prin sprijinul unei echipe de specialiști,” a subliniat Ileana Badiu, fondatoarea proiectului SuperAge.

Ana Bîtu: „Greutatea nu este doar o cifră, ci o experiență de viață”

Co-organizatoarea evenimentului, Ana Bîtu, a vorbit despre dimensiunea personală a procesului de slăbire, în care a reușit să scape de peste 40 de kilograme.

„Greutatea nu este doar o cifră pe cântar. Greutatea este o experiență de viață care implică emoții, identitate și relația cu propriul corp. Atunci când oamenii se confruntă cu kilograme în plus, de multe ori apar și frustrarea, rușinea sau sentimentul că au pierdut controlul asupra corpului lor.

Când oamenii au acces la informații corecte și la specialiști care îi ghidează, schimbarea devine posibilă. Este important să înțelegem că nu există o singură soluție pentru toată lumea. Fiecare persoană are propriul metabolism, propriul context hormonal și propria poveste.

Am învățat în procesul meu de slăbire că nu trebuie să renunți definitiv la mancarea ta preferată, sau să faci sport doar pentru că ți se spune, ci trebuie alături de specialiști, medici, nutriționiști și psihologi să găsești calea cea mai bună pentru tine, pentru ritmul tău și sufletul tău. Eu am înlocuit mersul la sală cu dansul în casă dimineața și cu mersul la bazinul de înot cel puțin odată pe săptămână, iar când vine vorba de mâncare, am înlocuit volumul cu calitatea modului în care mânânc și felul în care combin alimentele.”

Poveștile personale au fost însoțite permanent în timpul evenimentului de explicații de specialitate, bazate pe date dovedite științific.

Dr. Teodora Boariu: “Hormonii pot influența greutatea, dar rareori sunt singura explicație”

„În practica endocrinologică vedem foarte des pacienți care spun că îngrășarea este de la hormoni sau de la glandă. Realitatea este mai nuanțată. Există într-adevăr situații în care hormonii influențează greutatea, de exemplu, hipotiroidismul poate produce o creștere ponderală, însă studiile arată că aceasta este, de regulă, moderată. De aceea este important ca pacienții să își evalueze corect funcția tiroidiană prin analize precum TSH și FT4 și să urmeze tratamentul adecvat atunci când este necesar.

Pe de altă parte, există și alte contexte hormonale care pot influența greutatea, mai spune ea.

În menopauză sau andropauză, scăderea estrogenului sau testosteronului poate favoriza creșterea grăsimii viscerale și apariția insulinorezistenței. În aceste situații, abordarea trebuie să fie una personalizată, care poate include modificări ale stilului de viață, terapii non-hormonale sau, în anumite cazuri, terapii hormonale recomandate strict după evaluare medicală completă.

Mesajul important pentru oameni este că hormonii pot influența greutatea, dar rareori sunt singura explicație. De cele mai multe ori, obezitatea apare prin combinarea factorilor hormonali cu stilul de viață, stresul și mediul în care trăim. De aceea, evaluarea endocrinologică corectă și colaborarea cu medicul sunt esențiale pentru a înțelege cauza reală a creșterii în greutate și pentru a construi un plan de tratament eficient”, explică medicul specialist endocrinolog Teodora Boariu.

Dr. Penzes Levente: „Obezitatea este o afecțiune metabolică complexă care poate influența aproape toate sistemele organismului”

„Trăim într-un mediu pe care medicina îl numește mediu obezogen. Muncim mai mult la birou, ne mișcăm mai puțin, avem acces permanent la alimente bogate în calorii și trăim într-un context de stres constant. Toate aceste lucruri influențează metabolismul, iar în ultimii ani observăm o creștere a numărului de pacienți tineri care ajung în cabinet cu obezitate, prediabet sau diabet de tip 2.

Una dintre problemele centrale este insulinorezistența. Atunci când ficatul acumulează grăsime, organismul devine mai puțin sensibil la insulină, iar pancreasul începe să producă tot mai mult acest hormon pentru a menține glicemia în limite normale. În timp, acest mecanism duce la creșterea în greutate și la apariția diabetului. De aceea, evaluarea metabolică este foarte importantă. Analize precum glicemia, hemoglobina glicată sau indicele HOMA pot oferi informații despre modul în care funcționează metabolismul unui pacient”, a menționat medicul primar diabet, nutriție și boli metabolice Penzes Levente. 

Doctorul a explicat și că soluțiile există, dar trebuie privite pe termen lung.

„Toți oamenii ar trebui să aibă un model alimentar echilibrat și o activitate fizică regulată, indiferent de greutate. În unele situații, când schimbările de stil de viață nu sunt suficiente, medicina modernă oferă și opțiuni de tratament medicamentos. Însă cheia succesului rămâne abordarea multidisciplinară. Atunci când pacientul este evaluat de medic, sprijinit de nutriționist și, dacă este nevoie, de psiholog, rezultatele sunt mult mai stabile în timp.

Obezitatea nu este doar o problemă estetică. Este o afecțiune metabolică complexă care poate influența aproape toate sistemele organismului. Vestea bună este că atunci când intervenim din timp și construim schimbări sustenabile de stil de viață, putem reduce semnificativ riscurile și putem îmbunătăți calitatea vieții.”

Iulia Bortaș: „Nu căutăm diete rapide, ci un sistem care funcționează pe termen lung”

Nutriționistul și dieteticianul Iulia Bortaș a explicat de ce majoritatea dietelor eșuează și de ce slăbitul sustenabil trebuie gândit ca o schimbare de stil de viață.

„Metabolismul este adaptativ. Atunci când mâncăm foarte puțin pentru o perioadă lungă, organismul își reduce consumul energetic. Studiile arată că metabolismul bazal poate scădea chiar cu 250–300 de kilocalorii pe zi. Dacă alimentația revine apoi la nivelul anterior, apare recâștigarea kilogramelor, uneori cu 2–4 kilograme pe an. De aceea nu construim diete temporare, ci ceea ce numim arhitectură metabolică”, spune nutriționistul Iulia Bortoș, care a explicat și că un plan alimentar sănătos are câteva elemente esențiale, de care oricine ar trebui să țină cont. „Un model alimentar echilibrat include proteine la fiecare masă, aproximativ 25–30 de grame de fibre pe zi, carbohidrați integrali adaptați nivelului de activitate și grăsimi sănătoase. Proteina este esențială pentru menținerea masei musculare și pentru controlul senzației de foame. În paralel, microbiota intestinală joacă un rol important în reglarea metabolismului și a apetitului. Nu căutăm soluții rapide, ci un sistem alimentar pe care o persoană îl poate urma ani de zile.”

Dragomir Maria Ruxandra: “Când avem grijă de noi putem avea cu adevărat grijă și de ceilalți”

Despre raportarea la greutate și prioritățiile pe care ar trebui să și le pună în viață orice persoană a vorbit și Dr. Dragomir Maria Ruxandra, Specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice

„Mulți oameni vin la noi cu dorința de a deveni mai slabi și, poate, mai fericiți. Dar, în realitate, obiectivul nostru este mai profund decât atât. Ne dorim să îi ajutăm să devină mai sănătoși și mai funcționali, să își recâștige echilibrul și capacitatea de a trăi bine în propriul corp. Modul în care mâncăm spune foarte multe despre noi, spune o poveste despre ceea ce am învățat în copilărie, despre felul în care ne-am obișnuit să ne organizăm timpul, dar și despre modul în care uneori folosim mâncarea ca refugiu atunci când presiunile vieții de zi cu zi devin prea mari. De foarte multe ori ne neglijăm pe noi înșine pentru că punem pe primul loc familia, oamenii dragi, responsabilitățile de la muncă și ajungem să uităm că și noi avem nevoie de grijă și atenție. Merităm să ne punem pe primul loc, nu din egoism, ci pentru că doar atunci când avem grijă de noi putem avea cu adevărat grijă și de ceilalți.”

Inas Mohammad: „Stigma nu motivează, ci izolează”

Psihologul Inas Mohammad a vorbit despre impactul stigmei asupra persoanelor cu probleme de greutate:

„Stigma legată de greutate este una dintre cele mai dureroase experiențe pe care le trăiesc mulți oameni. Comentariile ironice, privirile sau sfaturile necerute transmit mesajul că persoana nu este suficient de bună așa cum este. În realitate, stigma nu motivează, ci ea produce rușine, anxietate și izolare.”

Psihologul a explicat că această presiune socială poate avea efecte negative pe termen lung:

„Când cineva se simte constant judecat, apare tendința de retragere socială și uneori chiar comportamente alimentare dezechilibrate. De aceea, este important să schimbăm modul în care vorbim despre greutate, pentru că oamenii au nevoie de sprijin și de înțelegere, nu de critică.”

Andreea Voicu: „Rușinea blochează schimbarea”

Psihologul Andreea Voicu a explicat pe de altă parte rolul rușinii în relația cu corpul și cum sprijinul emoțional poate să grăbească creșterea încrederii în sine, dar și procesul de slăbire pentru persoanele cu probleme de greutate. 

„Rușinea este una dintre cele mai puternice emoții pe care le întâlnim în cabinet atunci când vorbim despre greutate. Mulți oameni spun că evită să meargă la medic sau la sală pentru că se simt judecați. Rușinea îi face să se ascundă și să creadă că problema lor este doar rezultatul unei slăbiciuni personale. Schimbarea reală apare, însă doar într-un context de siguranță emoțională, iar sănătatea reală nu se construiește din frică. Este important să înțelegem că acceptarea creează motivație și că încrederea susține procesul de vindecare. Atunci când oamenii se simt în siguranță emoțional, devin mai deschiși să ceară ajutor și să facă schimbări. Slăbitul nu este doar un proces biologic, el este și unul psihologic, iar mulți oameni au nevoie de sprijin pentru a înțelege relația lor cu mâncarea, cu stresul și cu imaginea corporală”, a explicat psihologul Andreea Voicu.

Specialiștii prezenți la eveniment au subliniat că persoanele care se confruntă cu probleme de greutate pot face câțiva pași simpli pentru a începe schimbarea. Primul pas este monitorizarea reală a propriului stil de viață timp de câteva săptămâni, fără presiune și fără judecată. Notarea meselor, a orelor de somn, a nivelului de stres și a activității fizice poate ajuta la identificarea unor tipare invizibile, precum mesele târzii, somnul insuficient sau perioadele lungi de sedentarism. De multe ori, schimbările eficiente nu pornesc de la restricții alimentare drastice, ci de la ajustări mici, precum stabilirea unui program regulat de masă, creșterea numărului de pași zilnici sau reducerea perioadelor lungi petrecute în fața ecranelor.

Un alt aspect important este construirea unui mediu personal care să susțină schimbarea. Specialiștii recomandă ca oamenii să își organizeze spațiul și rutina zilnică, astfel încât alegerile sănătoase să devină mai ușor de menținut. Acest lucru poate însemna pregătirea meselor din timp, stabilirea unor intervale clare pentru mișcare sau implicarea familiei în procesul de schimbare.

În același timp, evaluările medicale periodice rămân esențiale, deoarece analize precum glicemia, profilul lipidic sau evaluarea funcției tiroidiene pot oferi indicii importante despre modul în care funcționează metabolismul unei persoane. De asemenea, suportul psihologic potrivit poate ajuta  persoanele cu probleme de greutate să ajungă cu încredere la rezultate vizibile și într-un ritm realist al schimbării.

Evenimentul „LET’S TALK ABOUT WEIGHT – Greutatea de a slăbi” a fost organizat de Centru de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice MetaMed și de proiectul Super Age condus de Ileana Badiu și Ana Bîtu. De organizarea tehnică s-a ocupat comunitatea TakeIT, iar de comunicarea evenimentului – Atelierul de reputație SAV SMART START. S-au alăturat evenimentului specialiști și profesioniști din domeniul medical și parteneri din industria sănătății și prevenției, care contribuie la promovarea medicinei bazate pe dovezi și la accesul publicului la informații corecte despre obezitate și tratamentul acesteia.

Prin această inițiativă, organizatorii și-au propus să aducă în spațiul public o conversație bazată pe știință, empatie și informații verificate, într-un domeniu în care miturile și soluțiile rapide au dominat mult timp discuția despre sănătate și greutate.

Participanții au plecat de la eveniment cu o concluzie clară. Slăbitul sănătos nu este o luptă individuală, ci un proces care începe cu înțelegere, continuă cu sprijin medical și emoțional și se construiește, pas cu pas, prin schimbări sustenabile de stil de viață.

Cetatea Făgăraș va fi iluminată în această seară de 4 februarie, în culoarea portocaliu, pentru a marca Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului, într-un gest de solidaritate cu persoanele diagnosticate cu această boală și cu familiile acestora.

Anunțul a fost făcut de conducerea Cetății Făgăraș, care a precizat că demersul face parte dintr-o campanie de conștientizare menită să transmită un mesaj de susținere comunității.

„Ne alăturăm campaniei dedicate sprijinirii persoanelor diagnosticate cu cancer și familiilor acestora, transmițând mesajul de solidaritate «Nu sunteți singuri!» către toți cei care se confruntă cu această boală”, au transmis reprezentanții instituției.

Un gest simbolic, posibil datorită lucrărilor de reabilitare

Iluminarea simbolică a Cetății Făgăraș are o semnificație aparte, fiind prima dată când monumentul este pus în valoare pentru susținerea unei cauze sociale. Acest lucru a devenit posibil din punct de vedere tehnic în urma lucrărilor de reabilitare, care au inclus și modernizarea sistemului de iluminat.

4 februarie – Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului

Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului este marcată anual pe 4 februarie, având ca obiectiv creșterea gradului de informare, prevenție și susținere a persoanelor afectate de cancer, prin implicarea comunităților locale și a instituțiilor publice din întreaga lume.

Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate, atât la nivel global, cât și în România. Potrivit estimărilor bazate pe date GLOBOCAN, în țara noastră se înregistrează anual peste 100.000 de cazuri noi de cancer, cu o tendință ușor ascendentă.

În anul 2023, numărul deceselor cauzate de cancer a depășit 56.200, boala reprezentând a doua cauză de mortalitate, după afecțiunile cardiovasculare. Mortalitatea standardizată este cu aproximativ 3% peste media Uniunii Europene, iar în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media europeană.

Totodată, prevalența cancerului este în creștere, cu peste 560.000 de pacienți aflați în evidențele medicale în 2024, tendință estimată să continue și în următorii ani.

Printre cele mai frecvente forme de cancer în România se numără cancerul colorectal, de sân, pulmonar și de prostată. În același timp, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate publică, România înregistrând cea mai mare incidență și mortalitate din Uniunea Europeană, în principal din cauza diagnosticării tardive și accesului limitat la screening și vaccinare HPV.