Brașov: 12 persoane reținute de DIICOT în dosarul de înșelăciune și spălare de banicu credite nerambursabile și granturi pentru investiții

Procurorii DIICOT au reţinut 12 persoane în urma celor 27 de percheziţii efectuate luni, în judeţul Braşov, într-un dosar de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 8,4 milioane de euro.

Conform unui comunicat remis, marţi, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Braşov, în urma acestor percheziţii domiciliare au fost descoperite şi ridicate în vederea indisponibilizării 16 autovehicule – dintre care cinci autoturisme de epocă, o semiremorcă, două rulote, o autoutilitară, o autoplatformă, suma totală de 18.400 de euro, precum şi trei grame de canabis.

Totodată, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la patru apartamente, două case, un bloc de locuinţe aflat în construcţie şi trei terenuri, precum şi poprirea conturilor inculpaţilor, în vederea recuperării prejudiciului, care se ridică de aproximativ 42.000.000 de lei.

Pe lângă reţinerea celor 12 inculpaţi, procurorii au mai dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile faţă de alte două persoane. 

“În cauză, s-a reţinut că în perioada 2014 – iulie 2022, pe raza judeţului Braşov, a acţionat un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, obţinere ilegală de fonduri, abuz de încredere în frauda creditorilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, spălarea banilor, şi transmiterea fictivă a părţilor sociale, fiind folosite în acest scop 52 de societăţi comerciale din România şi 3 persoane juridice înregistrate în ţări din Uniunea Europeană. Modul de operare al grupului consta în înfiinţarea sau preluarea părţilor sociale ale unor societăţi şi implicarea acestora în procedura de accesare a fondurilor. În acest scop, au fost recrutate persoane fără educaţie, inclusiv neşcolarizate, provenind din medii defavorizate, fără pregătire sau experienţă de viaţă care să reprezinte din punct de vedere legal aceste societăţi. Societăţile comerciale au fost folosite pentru accesarea de credite negarantate/garantate de către statul român, de la diverse instituţii bancare sau nebancare (…), urmate de nerambursarea acestora. De asemenea, au fost accesate ajutoare financiare nerambursabile/granturi pentru capital de lucru sau pentru investiţii, acordate în cadrul mai multor programe de sprijin”, a precizat sursa citată. 

Conform anchetatorilor, pentru a induce în eroare funcţionarii instituţiilor implicate în acordarea finanţărilor, au fost prezentate cifre de afaceri mărite artificial, facturi fiscale privind achiziţia fictivă de bunuri/utilaje şi au fost înfăţişate utilaje sau fotografii cu utilaje preluate de pe site-urile de vânzări ori împrumutate.

De asemenea, au fost poansonate serii false pe bunurile mobile achiziţionate în sistem leasing sau au fost achiziţionate utilaje second-hand, care au fost recondiţionate pentru a crea aparenţa că sunt noi, au fost falsificate etichete sau certificate de conformitate, fiind editate fotografii ale unor bunuri reale, pe care membrii grupului nu le-au deţinut în realitate.

Membrii grupului infracţional au fost folosit, în carusel, aceleaşi utilaje/echipamente învechite pentru care fuseseră accesate anterior credite, cărora le-au fost schimbate seriile şi care au fost utilizate din nou pentru obţinerea unor noi credite/leasinguri pe numele altor societăţi din grup, pe care le-au utilizat pentru finanţarea unor bunuri din varii domenii de activitate, în funcţie de obiectul de activitate al societăţilor preluate în vederea contractării acestor împrumuturi.

Banii obţinuţi astfel erau, în cele din urmă, scoşi în numerar în proporţie de 80-90% de membrii grupării, fiind utilizate pentru achiziţionarea unor bunuri imobile sau mobile pe numele altor persoane fizice sau juridice sau plătite ca avansuri pentru obţinerea altor credite care necesitau şi contribuţii ale împrumutatului din surse proprii.

“Sumele de bani astfel obţinute, erau transferate în aceeaşi zi, în temeiul unor documente justificative false, către alte societăţi din grupul infracţional, fiind fragmentate şi debitate în aceeaşi zi sau în zilele imediat următoare către alte societăţi din grupul de firme sau redirecţionate către conturile deschise la alte instituţii bancare pe numele societăţii care accesase creditul. În continuare, prin transferuri succesive cu diverse justificări (…) realizate între societăţile din grupul infracţional organizat, şi mai departe către persoanele fizice care controlau aceste societăţi (…), sumele erau în cele din urmă fie retrase în numerar în proporţie de 80-90%, fie erau utilizate pentru a acoperi o parte din ratele aferente creditelor iniţiale, pentru a nu trezi suspiciunea funcţionarilor bancari cu privire la bonitatea societăţilor. De asemenea, sumele au folosite pentru achiziţionarea de la diverşi comercianţi de bunuri/servicii în beneficiul persoanelor care coordonau activităţile (…). Doar o mică parte din aceste sume, respectiv sub 5%, au reprezentat tranzacţii către partenerii reali”, au explicat anchetatorii.