VIDEO. Pasajul de la Prejmer, o „relicvă” a Epocii de Aur. A fost „lăsat moștenire” cu dimensiuni aproximative/ Lista podurilor cu probleme din județul Brașov este mai lungă
Podurile și pasajele construite „la normă” înainte de anul 1989 sunt „redescoperite” de constructorii care le repară. În urmă cu mai mulți ani a fost pasajul vechi de la Fartec, pentru repararea căruia a fost nevoie de șase ani. Acum, este pasajul de la Prejmer, de la intersecția DN 10 și DN 11, la care se fac lucrări de punere în siguranță. Dar pe lista Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov mai sunt și alte poduri cu probleme.
Brașov Metropolitan vă prezintă un reportaj de pe șantierul pasajului
Pasajul care trebuia să reziste 50 ani…
Pasajul de la Prejmer a fost dat în folosință în 1984 și ar fi trebuit să reziste 50 de ani, spune inginerul Mihai Rozorea, care acum coordonează lucrările de punere în siguranță. Așa se menționa în proiect, pentru că, în realitate, după aproximativ 40 de ani au început să apară probleme grave. La trei grinzi de beton problemele au fost anticipate de drumari, însă au fost descoperite „în toată splendoarea” lor abia în momentul în care constructorul a început lucrările.
Practic, cele trei grinzi au fost „mâncate” din interior, pentru că apa care s-a infiltrat, nu a avut unde să se scurgă și, în timp, a erodat betonul.
Este, de altfel, o meteahnă a multor construcții din vremea comunistă, după cum spun constructorii.
„În acest moment, considerăm că este un pericol să circulăm pe el, motiv pentru care am început procedurile pentru închiderea traficului. S-a măcinat betonul. A rămas doar fierul de armătură. Rezistența grinzilor nu mai există. Se simțeau vibrații și apăreau fisuri, motiv pentru care am decis să începem lucrările”, a explicat directorul DRDP Brașov, Tudor Duțu.
În documente, grinzile aveau dimensiuni aproximative
Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer va fi fi nevoie de demontarea a nouă grinzi de beton, câte trei de pe fiecare deschidere (spațiul dinte picioarele pasajului). În locul lor se vor monta șase grinzi (câte trei pe fiecare deschidere), pentru care a fost lansată comanda de către constructor. În mod normal, noile grinzi ar fi putut să fie comandate luând în calcul cartea tehnică a pasajului, unde sunt prezentate toate detaliile constructive, dar nu a fost așa.
„În documentația pasajului se scria «aproximativ 18 m». Grinzile folosite pentru construirea acestui pasaj au o lungime variabilă. Noi am aflat lungimea exactă a grinzilor acestui pasaj abia după ce am decopertat. La o deschidere, grinzile au 17,0 m, la alta 17,5 m, iar la a treia au 18 m. În momentul de față se lucrează cu eurocoduri, cu niște standarde. Grinzile folosite acum au lungimi standardizate, 18 m, 23 m. În cazul acestui pasaj nu va fi posibilă folosirea grinzilor cu lungime standard”, a explicat reprezentantul constructorului, Mihai Rozorea.
De altfel, aceste valori aproximative sunt tot o hibă a construcțiilor din comunism, când toate lucrările de intrastructură trebuiau făcute rapid, iar astfel de „detalii” nu contau în fața cererii „celor mari”.
Drumarii speră să nu fie și alte probleme
Pentru punerea în siguranță a pasajului de la Prejmer este nevoie de decopertarea întregii suprastrucuturi, adică a zonei pe care este suprafața carosabilă. Constructorii speră ca o dată cu această operațiune să nu descopere probleme la celelalte grinzi. Cel puțin la estimarea inițială, acestea sunt într-o stare bună, dar starea lor reală se poate afla numai după ce sunt descoperite.
Pe de altă parte, pentru a vedea care este starea celorlalte elemente ale pasajului, pe șantier vor ajunge specialiștii unui laborator de specialitate, apoi se va vedea dacă este nevoie de lucrări suplimentare față de cele stabilite inițial.
Pasajul de la Prejmer, doar unul de pe o listă mai lungă
Pasajul de la Prejmer nu este singurul la este nevoie de punere în siguranță. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, care coordonează infrastructura rutieră de nivel național din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, face acum expertizele la alte cinci poduri, pentru a vedea ce intervenții sunt necesare.
„Este vorba de două poduri de pe DN 1A (Brașov – Cheia, n.r.), unul pe DN 14 (Sibiu – Sighișoara, n.r.), unul pe DN 13 (Brașov – Sighișoara, n.r.) și încă unul pe DN 73A (Predeal – Șercaia). Vrem ca și la ele să realizăm cât mai repede lucrări, pentru a nu exista probleme de siguranță a traficului”, a declarat Tudor Duțu.
Prefectura Brașov își va reduce numărul de angajați, până la finalul lunii iunie. Anunțul a fost făcut de prefectul județului, Cătălin Văsii, care a menținat că în prezent la nivelul instituției sunt ocupate 40 de posturi și, în urma reorganizării instituției, vor mai putea fi ocupate 36 de posturi.
„Până la finalul acestei săptămâni trebuie să stabilim noua structură. Din nefericire, nu avem persoane care să se pensioneze”, a declarat prefectul.
Totodată, el a menționat că, în continuare, în cabinetul prefectului își vor desfășura activitatea doi consilieri. De asemenea, de restructurări nu va fi afectat corpul de control al prefectului, structura de securitate și vor rămâne în funcție trei șefi de servicii. Totodată, vor fi menținute două posturi care sunt acum vacante: șef serviciu corp control și secretar general (care este acum ocupat prin delegare).
În acest moment, organigrama Prefecturii Brașov include 50 de posturi (nu sunt luate în calcul cele de la „Pașapoarte” și „Înmatriculări”), dintre care 10 sunt vacante.
Gunoaiele aruncate în principal de turiștii care urcă pe Tâmpa cu telecabina, apoi merg pe jos până la „litere” (inscripția de pe Tâmpa) sau pe vârf sunt o problemă ce nu a putut fi rezolvată de administratorii ariei protejate.
Patrulele nu au avut succes, iar campaniile de ecologizare sunt o soluție de moment, pentru că lasă liber terenul pentru alte deșeuri aruncate aiurea.
Acum, Primăria Brașov a anunțat un nou plan: a început montarea unor camere de supraveghere în zona platformei de Belvedere (de lângă vârful Tâmpa) și pe traseul dintre Panoramic și zona literelor. În plus, în aceastră zonă va fi extins și iluminatul public.
De asemenea, pe Tâmpa se fac lucrări de reparații a mobilierului existent, a balustradelor de protecție, dar și o campanie de curățenie.
Terminalul RATBV de la Livada Poștei din Brașov este cel mai aglomerat din oraș, iar blocajele sunt la ordinea zilei. Acolo ajung autobuzele din toate cartierele Brașovului, însă nu mijloacele de transport în comun blochează circulația. O fac autoturismele părinților care vin să își lase copiii la școală sau să îi ia acasă când se termină cursurile.
În teorie, în zonă nu ar trebui să fie probleme, pentru că sunt reguli: părinții pot intra și opri la peronul al doilea (destinată autocarelor cu turiști) între orele 7.00 -8.00 și 11.00-12.00.
În practică, conform principiului „regulile sunt făcute pentru a fi încălcate”, situația este total diferită: când merg să își ia copiii de la școală, unii părinți ajung mai repede. Intră în zona ce le e destinată, coboară din mașină și merg să îi aștepte pe cei mici.
Le ia multe minute, așa că banda de la „peronul părinților” se umple imediat. Ceilalți părinți parchează unde pot. Unii intra la peronul unu (unde vin autobuzele de pe linia 20), ignorând indicatorul ”Accesul interzis! Cu excepția RAT Brașov”. Aprind avariile și, în cel mai fericit caz așteaptă.
Cei care nu se încumetă să intre pe primul peron opresc în zona trecerii de pietoni dinspre Biblioteca Județeană și așteaptă, chiar dacă asta înseamnă blocarea autobuzelor.
O altă strategie a părinților este să oprească pe marginea Drumului Poienii, în zona ultimului peron pentru mijloacele de transport.
Tot acest haos este lăsat „la liber”. Șoferii autobuzelor RATBV se ceartă cu părinții, părinții se claxonează între ei, iar agenții Poliției Locale, care ar trebui să mai dea o „mână de ajutor” traficului sunt pe nicăieri, la propriu.
You must be logged in to post a comment Login