Connect with us

Politica

Fostul ministru Dan Şova vine la Braşov pentru ore în folosul comunităţii

Published

on

Fostul senator Dan Şova a fost condamnat definitiv miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă în dosarul „CET Govora”. Şova va trebui însă frecventezeun program de reintegrare socială, iar printre cele luate în discuţie sunt cele de la Braşov, de la CJRAE sau DGASPC. 

Iniţial, la instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti, Dan Şova primise în noiembrie 2021 o pedeapsă de patru ani cu executare, însă la judecarea apelului, ICCJ a redus pedeapsa cu un an şi a dispus suspendarea executării acesteia. 

„Înlătură dispoziţiile art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu privire la inculpatul Şova Dan Coman. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului Şova Dan Coman de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare. În baza art. 91 din Cpp dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului Şova Dan Coman, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în condiţiile prevăzute de art. 92 din Codul penal”, se arată în sentinţă. 

Pe durata anilor de supraveghere, Dan Şova trebuie să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de serviciul de probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Braşov (CJRAE) sau Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov (DGASPC).

În cazul celuilalt inculpat din acest dosar, fostul director al CET Govora Mihai Bălan, care avea o condamnare de trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, Instanţa supremă a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor.

Dan Şova a mai fost condamnat în acest dosar în iunie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani închisoare, însă el a fost eliberat din penitenciar după şase luni (iunie 2018 – decembrie 2018), pedeapsa fiindu-i anulată atunci în baza unei decizii a Curţii Constituţionale, care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.

 

La instanţa de fond, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 100.000 euro de la Dan Şova, fiind menţinut sechestrul pe bunurile acestuia până la concurenţa acestei sume.

De asemenea, instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de CET Govora SA – Râmnicu Vâlcea şi l-a obligat pe Mihai Bălan la plata sumei de 1.056.141 lei.

Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.

Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.

Conform DNA, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.

În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 de euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti. 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Apostolescu Cezar

    29/04/2023 at 07:41

    Penal în folosul comunității!
    Bravos națiune (cu n mic !)

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Politica

UDMR Brașov și-a ales un nou lider

Published

on

Organizația județeană Brașov a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are un nou lider. În cadrul Adunării Generale a Delegaților, desfășurată recent, Varga Nándor a fost ales președinte al organizației pentru următorul mandat.

La funcția de conducere au candidat Varga Nándor și Toró Tamás, după ce Győrfi Tünde-Róza s-a retras din competiție înainte de vot. Din totalul de 216 voturi valabil exprimate, Varga Nándor a obținut 151, ceea ce reprezintă aproximativ 71%, în timp ce contracandidatul său, Toró Tamás, a primit 60 de voturi.

Noul președinte va avea ca principale obiective în perioada următoare consolidarea comunităților maghiare din județul Brașov, revitalizarea organizațiilor locale ale UDMR și întărirea reprezentării politice a maghiarilor la nivel județean.

În cadrul aceleiași adunări, delegații au decis și asupra componenței celorlalte structuri de conducere ale organizației județene. Rezultatele complete ale acestor alegeri interne urmează să fie comunicate de organizație, au anunțat reprezentanții UDMR Brașov.

Continue Reading

Politica

Doar 11 aleși din Consiliul Local Brașov și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025. Ce realizări au avut de „raportat” consilierii

Published

on

Consilierii locali brașoveni au avut multă treabă anul trecut… Au participat la 18 ședințe de plen, au dezbătut și votat 1.143 hotărâri, au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli, la ședințele adunărilor generale ale firmelor din subordinea municipalității, au mers în deplasări sau au avut discuții cu cetățenii.

Mai puțin de jumătate dintre cei 26 de membri ai Consiliului Local Brașov și-au rezumat munca lor de aleși în rapoarte de activitate, pe care le-au publicat pe site-ul Primăriei Brașov. Fiecare a elaborat aceste documente așa cum a putut, dar prin faptul că au redactat aceste rapoarte au demonstrat respect față de alegători. Ceilalți, probabil că nu au avut timp, energie sau dispoziția necesară pentru acest lucru.

Astfel, conform datelor disponibile pe site-ul Primăriei Brașov, 11 aleși și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025:

  • Horațiu Balasz (USR);
  • Sorin Bâscă (PSD);
  • Alexandru Cențiu (USR);
  • Alexandra Crivineanu (PSD);
  • Ilinca Ghiza (USR);
  • Vasile Mezdrea (PNL);
  • Beatrice Moraru (USR);
  • George Boroda (USR, consilier local din februarie 2025);
  • Alexandru Gheorghe (USR);
  • Sebastian Ichim (USR);
  • Sebastian Lupu (USR).

Ceilalți 15 consilieri locali, inclusiv cei doi viceprimari ai municipiului, nu au rapoarte de activitate publicate pe site-ul Primăriei Brașov:

  • Lucian Patrașcu (PSD, viceprimar);
  • Dan Ghiță (PNL, viceprimar);
  • Raluca Stancu (PSD);
  • Adrian Codreanu (PNL),
  • Ciprian Chiricheș (PNL);
  • Anton Cătălin (PNL);
  • Ioana Henegar (PSD);
  • Pamela Diaconu (PNL);
  • Sîngeap Petru (PNL, consilier local din decembrie 2025);
  • Cristina Timariu (PNL);
  • Olivia Grigoriu (FDGR, aliat cu USR);
  • Marius Neculăescu (PMP);
  • Ciprian Iftime (USR);
  • Constantin Dimitrescu (AUR);
  • Gheorghe Cojocaru (AUR).

Ce au raportat aleșii

Cei 11 consilieri care și-au publicat rapoartele de activitate au trecut în aceste documente comisiile de specialitate din care fac parte. De asemenea, au amintit că au fost activi în ședințele de plen și în cele ale comisiilor, au amintit de interpelările depuse, au precizat că au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli sau la adunările generale ale agenților economici aflați în subordinea municipalității brașovene. Totodată, au ținut să precizeze că au avut numeroase întâlniri cu cetățenii și că au încercat să rezolve problemele ridicate de aceștia.

Totodată, fiecare dintre consilieri a încercat să scoată în evidență punctele forte, un domeniu, proiect sau inițiativă „de suflet”.

De exemplu, Alexandra Crivineanu (PSD) a amintit că anul trecut a fost președinte de ședință și că a asigurat desfășurarea dezbaterilor din Consiliul Local Brașov „în condiții de legalitate, eficiență și dialog constructiv”.

Ilinca Ghiza (USR) a ținut să menționeze că este la primul mandat de consilier local și a spus că a încercat să fie „vocea tinerilor”. Colegul ei de partid, Alexandru Gheorghe, a menționat în raport faptul că a atacat în instanță mai multe hotărâri de Consiliu Local.

Alți consilieri locali, cum au fost Beatrice Moraru și Sebastian Ichim, pe lângă „informațiile standard” (activitatea în ședințele de plen și ale comisiilor de specialitate) au enumerat în raportul de activitate și lista de probleme preluate de cetățeni, pe care au încercat să le rezolve, inclusiv prin interpelările din ședințele de plen.

Nu în ultimul rând, fiecare consilier a încercat să se remarce prin designul raportului (unii au publicat documente multicolore, cu poze), dar și prin discurs.

Continue Reading

Cotidian

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”

Published

on

By


Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.

„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.

„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.

Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.

Continue Reading

Trending