Noul Cod silvic, în dezbatere publică până în 10 august. Părerile sunt împărțite

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în 1 august, în dezbatere publică, noul Cod Silvic, urmând ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie preluate până în 10 august. Ministerul spune că noul Cod silvic este „foarte aproape de cum trebuie să arate o Lege de bază a silviculturii”, dar un ONG spune că proiectul este „deraiat”.

„Noul Cod Silvic, lansat astăzi, în dezbatere publică, este primul cod din 2008 încoace, scris de la zero și născut într-un context firesc! Pasul unu din acest context a fost elaborarea și aprobarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului Silvic în baza noii Strategii. Un alt lucru care merită subliniat este că noul Cod Silvic a fost conceput de experți externi. Vorbim despre specialiști ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava și de specialiști ai Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Asta înseamnă că acesta e construit ținându-se cont de: nevoile sectorului, de cum au evoluat așteptările societății față de pădure, de provocările actuale naționale, dar și europene, și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice. Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o Lege de bază a silviculturii în orice stat”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic:

– tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Până acum ele erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 ha). Se va extinde interdicția și în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumătate e pădure);

– Codul silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar;

– se stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora;

– apar noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare;

– se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;

– vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere;

– se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn;

– terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști;

– apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic;

– toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier;

– se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;

– apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri;

– orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român cât și celor deținute de privați cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren.

WWF România: „Legea fundamentală a pădurilor ignoră direcții strategice importante stabilite”

Din cealaltă tabără, a ONG-urilor care se ocupă de protecția mediului, au apărut, însă, alte opinii. Astfel, reprezentanții WWF România spun că noul Cod Silvic nu ține cont de direcțiile strategice stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri 2030, fapt ce i-au făcut pe reprezentanții organizației să spună că noul Cod Silvic este „deraiat din start”

„În condițiile în care legea fundamentală a pădurilor ignoră direcții strategice importante stabilite în strategia națională, pădurile din România vor continua să răspundă impulsurilor de moment ale clasei politice, ocolind obiectivele reale pe care ar trebui să le îndeplinească față de societate”, a declarat Radu Melu, coordonator proiecte păduri la WWF România.

În opinia reprezentanților WWF, din noul Cod Silvic „lipsesc reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească, ceea ce generează riscuri majore cu privire la liberalizarea tăierilor, la reducerea suprafeței pădurilor la nivel național, la demararea unui nou val de “împroprietăriri” din pădurile statului și la încurajarea exportului de lemn brut”.

Planul Ministerului Mediului este ca în toamnă, noul Cod Silvic să fie aprobat de Parlament.

Proiectul noului Cod silvic poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.