Compania Națională “Poșta Română” a lansat astăzi, în 8 orașe din țară, o colecție unică a 100 de cărți poștale și 100 de NFT-uri cu figuri ale românilor care au opus rezistență regimului comunist, majoritatea fiind arestați. 92 de figuri aparțin unor disidenți necunoscuți până acum publicului și alcătuiesc colecția de cărți poștale, “Eroi anonimi”. Restul de 8 reprezintă personalități marcante anticomuniste. 

Colecția de cărți poștale a fost lansată nu doar la București, ci și în alte 7 orașe, reprezentând fiecare sucursală a Companiei de pe teritoriul țării: la Brașov, la Timișoara, Iași, Cluj, Constanța, Ploiești și Craiova.

Atât cărțile poștale, cât și NFT-urile, sunt parte a campaniei “Demnitate și curaj” inițiată de Poșta Română, în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Editura Humanitas, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI-București, și cu sprijinul Teatrului Național București. 

Campania, inspirată de anul Centenar Monica Lovinescu – 2023, își propune să îi omagieze și să îi promoveze pe românii care au îndrăznit să sfideze regimul comunist și să lupte pentru drepturile și convingerile lor, indiferent de consecințe. 

Cele 8 personalități binecunoscute publicului

Cele opt personalități binecunoscute publicului, care vor fi văzute pe cărțile poștale sunt: Monica Lovinescu, Ecaterina Bălăcioiu, Virgil Ierunca, Dinu Pillat, Adriana Georgescu, Annie Bentoiu, Elisabeta Rizea, Anița Nandriș-Cudla.

Cărțile poștale vor putea fi cumpărate din oficiile poștale, cât de curând, și alcătuiesc colecția de cărți poștale, “Chipuri ale rezistenței”. Restul cărților poștale din colecția “Eroi anonimi” vor fi puse în circulație gratuit, în toată țara, în cadrul sesiunilor naționale de informare și conștientizare a valorilor românești derulate prin campania națională “Demnitate și curaj”.

„Am scos la lumină cu ajutorul partenerilor de la CNSAS acești eroi aproape necunoscuți, oameni simpli, muncitori, agricultori, strungari sau paznici, care în epoca Ceaușescu au avut curajul și demnitatea de a scrie și de a difuza manifeste, în încercarea de a stârni greve sau revoluții care să schimbe regimul. Am descoperit printre ei și poștași, chiar și un diriginte de poștă, femei, bărbați, pensionari sau elevi. Și pentru că Poșta Română conservă tradiția, dar îmbrățișează inovația, am lansat astăzi a doua colecție de NFT-uri din istoria Poștei Române, 100 de piese cu disidenți cunoscuți. Considerăm că societatea românească actuală are nevoie de aceste modele de înaltă verticalitate”, a declarat Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale “Poșta Română”.

„Veți regăsi, în seria de cărți poștale omagiale, 92 de povești adevărate, documentate din dosare penale privind autorii de manifeste sau <<înscrisuri cu conținut dușmănos>>, arestați sau condamnați în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste. Ele sunt doar o parte insignifiantă a arhivei CNSAS, iar Securitatea, urmărindu-i, persecutându-i, arestându-i anchetându-i, pedepsindu-i, a omagiat-o, involuntar, pe Monica Lovinescu, recunoscându-i puterea și influenta asupra conștiinței românilor. Îi mulțumim cu pietate acestei Doamne!”, a declarat Germina Nagâț, membru al Colegiului CNSAS.

Promovare a artei digitale

„Colecția de NFT-uri dedicată eroilor anticomuniști va ajunge pe piețele internaționale de profil; din marketplace-ul nostru ea poate fi dusă oriunde. Inițiativa pe care Poșta Română a avut-o împreună cu noi, în spațiul digital, este prima de acest fel  pentru că aduce o parte de istorie pe care unii nu au avut ocazia să o simtă pe pielea lor. Prin această colecție promovăm arta digitală în rândul tinerilor, antreprenorilor, oferind, de fapt, artă plină de conținut, de istorie și de simbolistică”, a spus Adrian Victor Vevera, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI, București.

Colecția de cărți poștale este completată de broșura „Securitatea și secretul corespondenței”, editată de Compania Națională Poșta Română, care vorbește despre rolul Poștei în istoria României, chiar și în timpul perioadei comuniste, când, dincolo de supravegherea strictă a Securității, românii au găsit modalități de a-și exprima opiniile prin intermediul acesteia.