Ramai la curent!

Politica

Sondaj INSCOP: Geoană, Kovesi şi Boc, primii în topul încrederii. Iohannis, Bolojan şi Drulă, depăşiţi de Şoşoacă şi Simion

Publicat

in

Adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană, procurorul-şef al Parchetului European Laura Codruţa Kovesi şi primarul Clujului Emil Boc sunt pe primele locuri în topul încrederii românilor, urmaţi de premierul Marcel Ciolacu şi de senatorul Diana Şoşoacă, ultimele trei locuri fiind ocupate de preşedintele Klaus Iohannis, de preşedintele CJ Bihor Ilie Bolojan şi de liderul USR Cătălin Drulă, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Preşedintele Klaus Iohannis, fostul primar al Capitalei Gabriela Firea şi senatorul Diana Şoşoacă sunt pe primele trei poziţii ca notorietate, Şoşoacă situându-se din acest punct de vedere înaintea lui Kovesi şi Geoană. Clasamentul notorietăţii este încheiat de George Simion, Cătălin Drulă, ultimul fiind Ilie Bolojan.

Directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac remarcă nivelul de încredere în Diana Şoşoacă, despre care afirmă că este ”peste aşteptări” şi pe care îl explică prin ”existenţa unor segmente din populaţie care rezonează la mesaje ultra-radicale, un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”.

Notorietate personalităţi publice

Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 100% dintre respondenţi declarând că au auzit de el.  Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94.6%, Diana Şoşoacă cu 93.8%, Emil Boc cu 93.7%, Mircea Geoană cu 92.2% şi Marcel Ciolacu cu 92%. 86.5% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, 83.8% de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 81.4% de liderul AUR George Simion. Liderul USR Cătălin Drulă beneficiază de o notorietate de 41.6%, în timp ce Ilie Bolojan de 34.3%.

Încredere personalităţi publice

Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii cu 36.3% încredere multă şi foarte multă. Secretarul General Adjunct al NATO este urmat de Laura Codruţa Kovesi cu 34.3% încredere multă şi foarte multă şi Emil Boc cu 32.4%. Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 25.3%, Diana Şoşoacă cu 22.7%, Gabriela Firea cu 21.4% şi George Simion cu 20.7%.  În Nicolae Ciucă au încredere multă şi foarte multă 19.1% dintre cei intervievaţi, iar în Klaus Iohannis 16.2%. Ilie Bolojan beneficiază de un capital de încredere de 12.9%, iar Cătălin Drulă de 6.7%.

”Clasamentul încrederii în personalităţi este dominat de deţinătorii celor mai importante poziţii ocupate de cetăţeni români pe plan internaţional, Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO şi Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European. Podiumul este completat de primarul Clujului, Emil Boc. Datele atrag atenţia prin două elemente: faptul că ocupanţii primelor trei locuri nu sunt actori activi în politica naţională, dar performează în domeniile lor de activitate şi nivelul de încredere în Diana Şoşoacă peste aşteptări, ceea ce arată existenţa unor segmente din populaţie care rezonează la mesaje ultra-radicale, un veritabil turnesol al unei stări de nemulţumire profundă”, a precizat Remus Stefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Parlamentarii de Brașov, aproape absenți în amendarea Legii bugetului de stat. Au fost puține solicitări de bani pentru județul nostru

Publicat

in

An de an, Legea bugetului de stat stârnește pasiuni și discuții, care uneori, depășesc solemnitatea ce ar trebui să caracterizeze discursul parlamentar. Fiecare ales încearcă să iasă în evidență, fie criticând, fie propunând alocarea unor sume pentru diferite măsuri sau investiții. De asemenea, dezbaterea bugetului este și pretextul pentru centralizarea investițiilor dorite de comunitățile locale, dar pentru care nu au fost găsite surse de finanțare.

Anul acesta, însă, cel puțin în ceea-i privește pe parlamentarii de Brașov, implicarea a fost destul de redusă. Aleșii din partidele aflate în arcul guvernamental nu au depus amendamente prin care să propună alocarea unor bani pentru comunități, cel mai probabil, pentru a nu afecta „calculele fragile” făcute de Guvern.

Singurii care și-au „încercat norocul” au fost parlamentarii din grupurile AUR din cele două camere ale Parlamentului. Ei au cerut, printre altele, 500.000 mii lei pentru proiectarea Autostrăzii A3 Ploiești- Braşov, 800.000 mii lei pentru finalizarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada A13 Brașov-Bacău, 7.000.000 mii lei pentru finalizarea obiectivelor aflate în prezent în execuție (pe lista lor fiind și Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj — Oradea; Autostrada Sibiu — Făgăraş), 800.000 de lei pentru documentațiile aferente Autostrăzii Făgăraș – Brașov.

De asemenea, parlamentarii aceluiași partid au cerut câte 500.000 de lei pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov și Muzeul de Artă Brașov (pentru conservarea patrimoniului și lucrări la spațiile muzeale), dar și 500.000 de lei pentru achiziționarea unor ambulanțe.

Toate aceste solicitări au fost respinse. Însă, așa cum au făcut și în trecut parlamentarii din PNL, PSD sau USR, cei de la AUR vor folosi aceste amendamente pentru a „bifa” măcar la capitolul imagine în fața alegătorilor.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu: Legea privind recunoașterea resorturilor turistice, adoptată cu largă majoritate în Camera Deputaților

Publicat

in

Deputatul Augustin-Florin Hagiu anunță adoptarea, cu o largă majoritate, a legii care
introduce oficial în legislația din România noțiunea de „resort turistic”. Proiectul inițiat de
Hagiu în 2025, la început de mandat, a fost votat în Camera Deputaților cu 285 de
voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă”, după ce a obținut toate avizele necesare, inclusiv
din partea Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
Legea urmează să fie promulgată de Președintele României.

„Este un vot care arată foarte clar că turismul nu are culoare politică. Este un domeniu în care putem construi împreună, dincolo de diferențele politice, pentru a valorifica un potențial economic uriaș al României. Le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au susținut acest demers”, a declarat Augustin-Florin Hagiu.

Noua lege creează un cadru juridic clar pentru dezvoltarea resorturilor turistice – acele
structuri integrate care oferă servicii complete, de la cazare și restaurante, până la
agrement și wellness. Recunoașterea oficială a acestor structuri permite României să
intre competitiv pe piețele externe cu pachete turistice integrate, la standarde
internaționale, ceea ce poate crește semnificativ atractivitatea țării pentru turiștii străini.

„Până acum, România nu avea o definiție clară pentru resorturi turistice, deși aceste concepte există și funcționează în toată lumea. Prin această lege, facem un pas esențial pentru a putea vinde servicii turistice integrate pe piețele externe și pentru a
atrage turiști care cheltuiesc mai mult și rămân mai mult timp în România”, a subliniat inițiatorul.

Potrivit datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în anul 2024 aproximativ 2,17
milioane de turiști străini au fost cazați în România, generând cheltuieli totale de circa
1,3 miliarde de euro. Cheltuiala medie este de aproximativ 600 de euro per turist, cele
mai mari sume fiind direcționate către cazare, alimentație, transport și activități turistice.

„Dacă România va reuși, prin dezvoltarea resorturilor turistice reglementate, să atragă anual cel puțin 300.000 de turiști străini în astfel de structuri, vorbim de un impact economic estimat la aproximativ 300 de milioane de euro. Este o oportunitate reală de a echilibra balanța comercială pe zona de servicii turistice și de a genera dezvoltare economică în comunitățile locale”, a precizat Augustin-Florin Hagiu.

Citește mai departe

Politica

UDMR Brașov și-a ales un nou lider

Publicat

in

Organizația județeană Brașov a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are un nou lider. În cadrul Adunării Generale a Delegaților, desfășurată recent, Varga Nándor a fost ales președinte al organizației pentru următorul mandat.

La funcția de conducere au candidat Varga Nándor și Toró Tamás, după ce Győrfi Tünde-Róza s-a retras din competiție înainte de vot. Din totalul de 216 voturi valabil exprimate, Varga Nándor a obținut 151, ceea ce reprezintă aproximativ 71%, în timp ce contracandidatul său, Toró Tamás, a primit 60 de voturi.

Noul președinte va avea ca principale obiective în perioada următoare consolidarea comunităților maghiare din județul Brașov, revitalizarea organizațiilor locale ale UDMR și întărirea reprezentării politice a maghiarilor la nivel județean.

În cadrul aceleiași adunări, delegații au decis și asupra componenței celorlalte structuri de conducere ale organizației județene. Rezultatele complete ale acestor alegeri interne urmează să fie comunicate de organizație, au anunțat reprezentanții UDMR Brașov.

Citește mai departe

Trending