Connect with us

Politica

Primarul Coliban și brașovenii cer Guvernului PSD+PNL să finanțeze cele două spitale noi ale orașului

Published

on

La modul cum evoluează lucrurile acum, Brașovul nu va avea spitalele de care are nevoie nici în următorii zece ani, deși proiectele sunt gata. Doar vocea brașovenilor îi poate scoate pe Rafila și Ciolacu din nepăsarea față de comunitatea noastră și din minciuna repetată de doi ani că proiectele celor două spitale de la Brașov vor primi finanțare. În acest sens, primarul Brașovului, Allen Coliban, a lansat petiţia online „Braşovul vrea spitale” ca o modalitate prin care brașovenii să ceară, în nume propriu, asigurarea finanțării de către Guvernul PSD+PNL pentru cele două spitale noi: Spitalul Regional al Brașovului și Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. (Articol al USR Brașov).

(Cod QR spre petiție)

Primăria Brașov n-are în administrare niciun spital. Și ar fi putut arăta înspre Consiliul Județean, cel care le are în administrare. Dar primarul Allen Coliban și echipa sa din primărie au realizat etapele birocratice și studiile de fezabilitate pentru două spitale de stat care să înlocuiască infrastructura spitalicească multipavilionară, dispersată prin tot orașul și învechită.

Brașovul are nevoie de spitale noi

Brașovul nu a avut în ultimii 70 – 80 de ani spitalele de care are nevoie. Spitalul Județean (Corpul A) a fost construit la începutul anilor ‘70, dar cele 600 de paturi au fost de la bun început insuficiente. Aproape în același timp, municipii comparabile cu Brașovul au avut parte de spitalele județene de care au avut nevoie: Craiova – 1600 de paturi, Constanța – 1300 de paturi.

Din cauza faptului că avem un spital județean subdimensionat s-a ajuns la sistemul multi-pavilionar, răsfirat pe toată raza municipiului și care funcționează în clădiri vechi, improprii și nepotrivite pentru actul medical.

Spitalul Județean dispune azi de 915 paturi în cinci clădiri dispersate în municipiu: Corpul A (317 de paturi, după ce s-a renunțat la aglomerarea de paturi din saloane), Mârzescu și Oncologie (241 de paturi), Astra (188 de paturi) și Tractorul (169 de paturi). Această situație îi expune pe pacienți la probleme mari, poate chiar decese, atunci când sunt plimbați între diverse secții și specialități situate în tot orașul, iar pe doctori la malpraxis. 

Spitale brașovene care funcționează în condiții improprii pentru actul medical de la bun început

Spitalul de Boli Infecțioase din prezent funcționează în clădirea fostei băi comunale și dispune de o capacitate de 107 paturi.

Unul dintre cele două corpuri ale Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”Dr. I. A. Sbârcea” funcționează într-o fostă clădire a Liceului Honterus.

Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie funcționează într-o clădire care a fost sediul unei case de asigurări de sănătate și dispune de doar 135 de paturi.

Spitalul TBC de la Stejeriș (150 de paturi) funcționează în clădiri care au avut destinație turistică, mici și ponosite.

Alte patru clădiri în care funcționau spitale au probleme juridice sau au făcut obiectul unor retrocedări.

Proiectele pentru spitalele noi de care are nevoie Brașovul sunt gata de doi ani, lipsește doar finanțarea

Primăria Brașov are două proiecte depuse pentru finanțare pe masa guvernului PSD+PNL de doi ani. Stau la sertar, nu sunt finanțate pentru că nu le pasă de brașoveni. Chiar dacă aceste proiecte sunt duse la bun sfârșit la inițiativa primarului Coliban, de aceste spitale vor dispune toți locuitorii Brașovului și din regiune, inclusiv ministrul Veștea, subprefectul Pătrașcu și medicul parlamentar Cristina Vecerdi, cea care a tăcut mâlc, deși măcar prin natura profesiei ar fi trebuit să sprijine aceste proiecte.

Proiectul Noului Spital Regional al Brașovului așteaptă finanțare guvernamentală de la finalul anului 2021

Noul Spitalul Regional este un proiect inițiat de către Primăria Brașov, cu sprijinul BERD, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Brașov. Ar urma să aibă 972 de paturi, 31 secţii, 77 de specialităţi, 26 de săli de operaţii şi o capacitate de 370.000 de pacienţi pe an. Va dispune de cele mai noi tehnologii medicale și va deservi peste un milion de locuitori. Valoarea proiectului este de aproximativ 500 de milioane de euro.

De la bun început se știa că, odată cu finalizarea studiului de fezabilitate, rolul autorităţii locale în acest proiect devine secundar, finanţarea trebuind asigurată de Ministerul Sănătăţii întrucât ar deservi peste un milion de locuitori din regiune și depășește posibilitățile financiare ale primăriei.

Deși există un parteneriat semnat cu Ministerul Sănătăţii şi cu Consiliul Judeţean Brașov, în care se stipulează că soluţia de finanţare şi preluarea investiţiei vor fi făcute de către Ministerul Sănătăţii, acest lucru nu se întâmplă. Proiectul spitalului de la Brașov e ținut la sertar de la finalul anului 2021, iar Ciolacu și Rafila mint mereu în legătură cu finanțarea spitalului.

De ce e imperios necesar un spital nou, de stat, care să înglobeze toate specialitățile?

Oricât de bogați ar fi unii dintre noi încât să-și permită asigurări de sănătate scumpe ori să acceseze direct sisteme medicale private, trebuie să se înțeleagă că sistemul de urgență trebuie să fie puternic și performant pentru că, în anumite situații limită, este singurul care ar putea salva vieți. În fața urgenței medicale, a patologiei acute, fiecare dintre noi suntem descoperiți dacă sistemul de urgență de stat este unul slab dezvoltat. Până să ajungem la Viena sau la un spital privat, putem să cedăm dacă spitalul de urgență este unul slab dezvoltat.

Noul Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase a fost scos de la finanțarea nerambursabilă prin PNRR

Municipalitatea a obținut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase în valoare de 584 de milioane de lei. A fost declarat eligibil și s-a calificat pe locul 7 dintr-o listă de 27 de spitale care ar fi urmat să fie construite din finanțări PNRR.

În toamna anului trecut, premierul Ciolacu și cu ministrul Rafila au scos noul spital al brașovenilor de pe lista proiectelor cu finanțare nerambursabilă prin PNRR, pe baza unor motivări fără legătură cu realitatea.

Noul Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase al Brașovului este un proiect original al administrației Coliban prin care se urmărea asigurarea accesului bolnavilor de boli infecțioase și pulmonare din Brașov și din regiune la tratamente corecte într-o unitate modernă, de stat, dotată corespunzător. Ar fi trebuit să aibă 279 de paturi, cu posibilitatea de a-l mări la 324 de paturi în caz de necesitate, și avea rolul să înlocuiască Spitalul de Boli Infecțioase (107 paturi), care funcționează într-o fostă baie comunală, și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie de la Stejeriș, care funcționează în câteva vile turistice vechi.

Acest proiect a fost depus spre finanțare la finalul anului 2022.

Cele două spitale fac parte din planul mai amplu denumit “Medical City” și principalele obiective sunt creșterea calității serviciilor oferite în sistemul public de sănătate din municipiul Brașov și în întreaga regiune și gruparea specialităților medicale într-un loc ușor accesibil, în proximitatea centurii, lângă CATTIA.

Brașovenii care semnează petiția sunt rugați să verifice și folderul Spam deoarece mesajul de confirmarea semnăturii ajunge adesea acolo.

(*Articol al USR Brașov)

Continue Reading
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Politica

UDMR Brașov și-a ales un nou lider

Published

on

Organizația județeană Brașov a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are un nou lider. În cadrul Adunării Generale a Delegaților, desfășurată recent, Varga Nándor a fost ales președinte al organizației pentru următorul mandat.

La funcția de conducere au candidat Varga Nándor și Toró Tamás, după ce Győrfi Tünde-Róza s-a retras din competiție înainte de vot. Din totalul de 216 voturi valabil exprimate, Varga Nándor a obținut 151, ceea ce reprezintă aproximativ 71%, în timp ce contracandidatul său, Toró Tamás, a primit 60 de voturi.

Noul președinte va avea ca principale obiective în perioada următoare consolidarea comunităților maghiare din județul Brașov, revitalizarea organizațiilor locale ale UDMR și întărirea reprezentării politice a maghiarilor la nivel județean.

În cadrul aceleiași adunări, delegații au decis și asupra componenței celorlalte structuri de conducere ale organizației județene. Rezultatele complete ale acestor alegeri interne urmează să fie comunicate de organizație, au anunțat reprezentanții UDMR Brașov.

Continue Reading

Politica

Doar 11 aleși din Consiliul Local Brașov și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025. Ce realizări au avut de „raportat” consilierii

Published

on

Consilierii locali brașoveni au avut multă treabă anul trecut… Au participat la 18 ședințe de plen, au dezbătut și votat 1.143 hotărâri, au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli, la ședințele adunărilor generale ale firmelor din subordinea municipalității, au mers în deplasări sau au avut discuții cu cetățenii.

Mai puțin de jumătate dintre cei 26 de membri ai Consiliului Local Brașov și-au rezumat munca lor de aleși în rapoarte de activitate, pe care le-au publicat pe site-ul Primăriei Brașov. Fiecare a elaborat aceste documente așa cum a putut, dar prin faptul că au redactat aceste rapoarte au demonstrat respect față de alegători. Ceilalți, probabil că nu au avut timp, energie sau dispoziția necesară pentru acest lucru.

Astfel, conform datelor disponibile pe site-ul Primăriei Brașov, 11 aleși și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025:

  • Horațiu Balasz (USR);
  • Sorin Bâscă (PSD);
  • Alexandru Cențiu (USR);
  • Alexandra Crivineanu (PSD);
  • Ilinca Ghiza (USR);
  • Vasile Mezdrea (PNL);
  • Beatrice Moraru (USR);
  • George Boroda (USR, consilier local din februarie 2025);
  • Alexandru Gheorghe (USR);
  • Sebastian Ichim (USR);
  • Sebastian Lupu (USR).

Ceilalți 15 consilieri locali, inclusiv cei doi viceprimari ai municipiului, nu au rapoarte de activitate publicate pe site-ul Primăriei Brașov:

  • Lucian Patrașcu (PSD, viceprimar);
  • Dan Ghiță (PNL, viceprimar);
  • Raluca Stancu (PSD);
  • Adrian Codreanu (PNL),
  • Ciprian Chiricheș (PNL);
  • Anton Cătălin (PNL);
  • Ioana Henegar (PSD);
  • Pamela Diaconu (PNL);
  • Sîngeap Petru (PNL, consilier local din decembrie 2025);
  • Cristina Timariu (PNL);
  • Olivia Grigoriu (FDGR, aliat cu USR);
  • Marius Neculăescu (PMP);
  • Ciprian Iftime (USR);
  • Constantin Dimitrescu (AUR);
  • Gheorghe Cojocaru (AUR).

Ce au raportat aleșii

Cei 11 consilieri care și-au publicat rapoartele de activitate au trecut în aceste documente comisiile de specialitate din care fac parte. De asemenea, au amintit că au fost activi în ședințele de plen și în cele ale comisiilor, au amintit de interpelările depuse, au precizat că au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli sau la adunările generale ale agenților economici aflați în subordinea municipalității brașovene. Totodată, au ținut să precizeze că au avut numeroase întâlniri cu cetățenii și că au încercat să rezolve problemele ridicate de aceștia.

Totodată, fiecare dintre consilieri a încercat să scoată în evidență punctele forte, un domeniu, proiect sau inițiativă „de suflet”.

De exemplu, Alexandra Crivineanu (PSD) a amintit că anul trecut a fost președinte de ședință și că a asigurat desfășurarea dezbaterilor din Consiliul Local Brașov „în condiții de legalitate, eficiență și dialog constructiv”.

Ilinca Ghiza (USR) a ținut să menționeze că este la primul mandat de consilier local și a spus că a încercat să fie „vocea tinerilor”. Colegul ei de partid, Alexandru Gheorghe, a menționat în raport faptul că a atacat în instanță mai multe hotărâri de Consiliu Local.

Alți consilieri locali, cum au fost Beatrice Moraru și Sebastian Ichim, pe lângă „informațiile standard” (activitatea în ședințele de plen și ale comisiilor de specialitate) au enumerat în raportul de activitate și lista de probleme preluate de cetățeni, pe care au încercat să le rezolve, inclusiv prin interpelările din ședințele de plen.

Nu în ultimul rând, fiecare consilier a încercat să se remarce prin designul raportului (unii au publicat documente multicolore, cu poze), dar și prin discurs.

Continue Reading

Cotidian

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: „România are nevoie de stabilitate, investiții și solidaritate. Nu de austeritate!”

Published

on

By


Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.

„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.

„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.

Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.

Continue Reading

Trending