Ramai la curent!

Politica

Primarul Coliban și brașovenii cer Guvernului PSD+PNL să finanțeze cele două spitale noi ale orașului

Publicat

acum 2 ani

in

La modul cum evoluează lucrurile acum, Brașovul nu va avea spitalele de care are nevoie nici în următorii zece ani, deși proiectele sunt gata. Doar vocea brașovenilor îi poate scoate pe Rafila și Ciolacu din nepăsarea față de comunitatea noastră și din minciuna repetată de doi ani că proiectele celor două spitale de la Brașov vor primi finanțare. În acest sens, primarul Brașovului, Allen Coliban, a lansat petiţia online „Braşovul vrea spitale” ca o modalitate prin care brașovenii să ceară, în nume propriu, asigurarea finanțării de către Guvernul PSD+PNL pentru cele două spitale noi: Spitalul Regional al Brașovului și Spitalul de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase. (Articol al USR Brașov).

(Cod QR spre petiție)

Primăria Brașov n-are în administrare niciun spital. Și ar fi putut arăta înspre Consiliul Județean, cel care le are în administrare. Dar primarul Allen Coliban și echipa sa din primărie au realizat etapele birocratice și studiile de fezabilitate pentru două spitale de stat care să înlocuiască infrastructura spitalicească multipavilionară, dispersată prin tot orașul și învechită.

Brașovul are nevoie de spitale noi

Brașovul nu a avut în ultimii 70 – 80 de ani spitalele de care are nevoie. Spitalul Județean (Corpul A) a fost construit la începutul anilor ‘70, dar cele 600 de paturi au fost de la bun început insuficiente. Aproape în același timp, municipii comparabile cu Brașovul au avut parte de spitalele județene de care au avut nevoie: Craiova – 1600 de paturi, Constanța – 1300 de paturi.

Din cauza faptului că avem un spital județean subdimensionat s-a ajuns la sistemul multi-pavilionar, răsfirat pe toată raza municipiului și care funcționează în clădiri vechi, improprii și nepotrivite pentru actul medical.

Spitalul Județean dispune azi de 915 paturi în cinci clădiri dispersate în municipiu: Corpul A (317 de paturi, după ce s-a renunțat la aglomerarea de paturi din saloane), Mârzescu și Oncologie (241 de paturi), Astra (188 de paturi) și Tractorul (169 de paturi). Această situație îi expune pe pacienți la probleme mari, poate chiar decese, atunci când sunt plimbați între diverse secții și specialități situate în tot orașul, iar pe doctori la malpraxis. 

Spitale brașovene care funcționează în condiții improprii pentru actul medical de la bun început

Spitalul de Boli Infecțioase din prezent funcționează în clădirea fostei băi comunale și dispune de o capacitate de 107 paturi.

Unul dintre cele două corpuri ale Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”Dr. I. A. Sbârcea” funcționează într-o fostă clădire a Liceului Honterus.

Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie funcționează într-o clădire care a fost sediul unei case de asigurări de sănătate și dispune de doar 135 de paturi.

Spitalul TBC de la Stejeriș (150 de paturi) funcționează în clădiri care au avut destinație turistică, mici și ponosite.

Alte patru clădiri în care funcționau spitale au probleme juridice sau au făcut obiectul unor retrocedări.

Proiectele pentru spitalele noi de care are nevoie Brașovul sunt gata de doi ani, lipsește doar finanțarea

Primăria Brașov are două proiecte depuse pentru finanțare pe masa guvernului PSD+PNL de doi ani. Stau la sertar, nu sunt finanțate pentru că nu le pasă de brașoveni. Chiar dacă aceste proiecte sunt duse la bun sfârșit la inițiativa primarului Coliban, de aceste spitale vor dispune toți locuitorii Brașovului și din regiune, inclusiv ministrul Veștea, subprefectul Pătrașcu și medicul parlamentar Cristina Vecerdi, cea care a tăcut mâlc, deși măcar prin natura profesiei ar fi trebuit să sprijine aceste proiecte.

Proiectul Noului Spital Regional al Brașovului așteaptă finanțare guvernamentală de la finalul anului 2021

Noul Spitalul Regional este un proiect inițiat de către Primăria Brașov, cu sprijinul BERD, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Brașov. Ar urma să aibă 972 de paturi, 31 secţii, 77 de specialităţi, 26 de săli de operaţii şi o capacitate de 370.000 de pacienţi pe an. Va dispune de cele mai noi tehnologii medicale și va deservi peste un milion de locuitori. Valoarea proiectului este de aproximativ 500 de milioane de euro.

De la bun început se știa că, odată cu finalizarea studiului de fezabilitate, rolul autorităţii locale în acest proiect devine secundar, finanţarea trebuind asigurată de Ministerul Sănătăţii întrucât ar deservi peste un milion de locuitori din regiune și depășește posibilitățile financiare ale primăriei.

Deși există un parteneriat semnat cu Ministerul Sănătăţii şi cu Consiliul Judeţean Brașov, în care se stipulează că soluţia de finanţare şi preluarea investiţiei vor fi făcute de către Ministerul Sănătăţii, acest lucru nu se întâmplă. Proiectul spitalului de la Brașov e ținut la sertar de la finalul anului 2021, iar Ciolacu și Rafila mint mereu în legătură cu finanțarea spitalului.

De ce e imperios necesar un spital nou, de stat, care să înglobeze toate specialitățile?

Oricât de bogați ar fi unii dintre noi încât să-și permită asigurări de sănătate scumpe ori să acceseze direct sisteme medicale private, trebuie să se înțeleagă că sistemul de urgență trebuie să fie puternic și performant pentru că, în anumite situații limită, este singurul care ar putea salva vieți. În fața urgenței medicale, a patologiei acute, fiecare dintre noi suntem descoperiți dacă sistemul de urgență de stat este unul slab dezvoltat. Până să ajungem la Viena sau la un spital privat, putem să cedăm dacă spitalul de urgență este unul slab dezvoltat.

Noul Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase a fost scos de la finanțarea nerambursabilă prin PNRR

Municipalitatea a obținut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase în valoare de 584 de milioane de lei. A fost declarat eligibil și s-a calificat pe locul 7 dintr-o listă de 27 de spitale care ar fi urmat să fie construite din finanțări PNRR.

În toamna anului trecut, premierul Ciolacu și cu ministrul Rafila au scos noul spital al brașovenilor de pe lista proiectelor cu finanțare nerambursabilă prin PNRR, pe baza unor motivări fără legătură cu realitatea.

Noul Spital de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase al Brașovului este un proiect original al administrației Coliban prin care se urmărea asigurarea accesului bolnavilor de boli infecțioase și pulmonare din Brașov și din regiune la tratamente corecte într-o unitate modernă, de stat, dotată corespunzător. Ar fi trebuit să aibă 279 de paturi, cu posibilitatea de a-l mări la 324 de paturi în caz de necesitate, și avea rolul să înlocuiască Spitalul de Boli Infecțioase (107 paturi), care funcționează într-o fostă baie comunală, și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie de la Stejeriș, care funcționează în câteva vile turistice vechi.

Acest proiect a fost depus spre finanțare la finalul anului 2022.

Cele două spitale fac parte din planul mai amplu denumit “Medical City” și principalele obiective sunt creșterea calității serviciilor oferite în sistemul public de sănătate din municipiul Brașov și în întreaga regiune și gruparea specialităților medicale într-un loc ușor accesibil, în proximitatea centurii, lângă CATTIA.

Brașovenii care semnează petiția sunt rugați să verifice și folderul Spam deoarece mesajul de confirmarea semnăturii ajunge adesea acolo.

(*Articol al USR Brașov)

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

acum 4 ore

in

28/04/2026

De

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Politica

PSD și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat

acum o zi

in

27/04/2026

De

PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

Pentru ca moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de o majoritate de 233 de voturi – din totalul de 463 de parlamentari.

În momentul de față, PSD și AUR au împreună 219 voturi.

PSD are 129 de senatori și deputați, iar AUR are 90. Cele două partide mai au nevoie de 14 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură. Totuși, cu celelalte partide din opoziție (S.O.S. România, POT și PACE), PSD-AUR mai pot strânge încă 41 de voturi. Asta ar duce la un total de 260 de parlamentari.

22 de voturi le mai au și parlamentarii neafiliați, plecați din POT și SOS.

Câți parlamentari are fiecare partid în Parlamentul României: 

PSD – 129 de deputați și senatori;
AUR – 90;
PNL – 73;
USR – 59;
UDMR – 32;
Minorități – 17 deputați;
SOS România – 15 deputați;
POT – 14 deputați;
PACE Întâi România – 12 senatori;
Neafiliați – 22.

În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.

Citește mai departe

Politica

Miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Guvern. Social-democrații, dispuși să participe la formarea unui Executiv pro-european

Miniștrii PSD au demisionat din Guvern, retrăgând sprijinul pentru premier și deschizând calea unei noi formule guvernamentale.

Publicat

acum 5 zile

in

23/04/2026

De

Guvernul României intră într-o nouă etapă de incertitudine, după ce miniștrii Partidul Social Democrat și-au depus demisiile, marcând retragerea oficială a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Decizia vine după ședința Executivului de joi, când toți reprezentanții PSD au ajuns la Palatul Victoria cu demisiile semnate.

Social-democrații susțin că, în lipsa unei majorități parlamentare, actualul premier nu mai are legitimitatea de a conduce Guvernul și avertizează asupra riscurilor economice generate de menținerea unui executiv fragil.

„Menţinerea în fruntea unui guvern nefuncţional (…) constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicaţii negative asupra economiei naţionale”, se arată în poziția oficială a partidului.

PSD a renunțat la cele 6 portofolii din Guvern

PSD are în Executiv şase portofolii, ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu şi ministrul Muncii, Florin Manole, plus postul de vicepremier, deţinut de Marian Neacşu.

PSD precizează că demisiile miniştrilor social-democraţi reprezintă „actul politic prin care a fost formalizată decizia partidului de a retrage sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan”. 

„Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituţiei, niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea naţională în nume propriu, contrar voinţei parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere şi democratice”, spun social-democraţii. 

„Retragerea miniştrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este iniţiată schimbarea cerută de o largă majoritate a cetăţenilor români. Recesiunea, inflaţia, prăbuşirea consumului şi a producţiei impun o astfel de schimbare! Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeaşi cale care s-a dovedit greşită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm”, spune PSD în comunicat.

PSD promite în continuare sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu fonduri UE

PSD anunţă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european şi să susţină  un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetăţenilor şi care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară.

 „Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanţare europeană”, arată PSD în comunicatul său de presă. 

De asemenea, miniştrii demisionari ai PSD îşi vor îndeplini atribuţiile guvernamentale, până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie prin publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial privind vacantarea funcţiilor. În această perioadă, miniştrii PSD nu vor mai participa la şedinţele de guvern, dar îşi vor delega reprezentarea către secretarii de stat desemnaţi de celelalte partide din Coaliţia de guvernare.

Citește mai departe

Trending