FOTO. Braşovul comunist, prin ochii studenţilor de la Universitatea din Amsterdam. Experienţă inedită pentru invitaţii Facultăţii de Sociologie şi Comunicare a UNITBV

20 de studenți din Amsterdam, care fac parte din clubul de sociologie Sociologsch EpiCentrum (SEC), au avut ocazia să cunoască Brașovul „la firul ierbii”, în cadul unui proiect al Universității Transilvania din Brașov. Împărțiți în patru echipe și având alături studenți de la Facultatea de Sociologie şi Comunicare din Brașov, ei au luat la pas Brașovul, într-o activitate de Urban Trekking, pentru a găsi locuri și simboluri reprezentative pentru perioada comunistă a orașului, unele dintre ele transformate radical în ultimii ani.

Interacţiune inedită cu istoria comunismului la Braşov

Cele patru echipe au primit o listă stabilită de profesorii Facultății de Sociologie și Comunicare, cu locuri reprezentative pentru perioada comunistă, la Braşov. Studenții au fost provocaţi să atingă minim 5 din 13 puncte, iar odată ajunși acolo, să poze reprezentative, care să dovedească prezenţa lor acolo.

Pe listă s-au regăsit locuri în care au funcţionat mari fabrici brașovene în timpul comunismului (de exemplu, fosta Uzină de autocamioane), clădiri pe care se găsesc urmele gloanțelor din timpul Revoluției din 1989 sau biserici evanghelice – unde pe plachete, sunt trecute inclusiv numele victimelor regimului comunist (de exemplu Bartolomeu, Blumăna).

Monumentul rezistenţei anticomuniste, Cimitirul eroilor Revoluţiei sau clădirile Rectoratului, Prefecturii şi Modarom, au fost alte câteva puncte de reper pentru istoria comunistă.

Din lista de sarcini primită de studenți nu a lipsit un „simbol al Epocii de Aur”, coada, la care oamenii se așezau înainte de 1989, întrebând „se dă ceva”?. Ei au avut, astfel, de identificat obigatoriu în oraş, o coadă comercială.

Curiozităţi despre comunism

După această vizită în teren, studenții și profesorii s-au întâlnit la Aula Universităţii Transilvania, unde au discutat despre cele văzute pe teren, iar profesorii au răspuns la curiozităţile celor patru echipe, legate de perioada comunistă, la Braşov.

Unii studenţi, atât români, cât şi olandezi, au fost uimiți de aspectul dezolant al halelor lăsate în paragină pe platforma Roman, iar alții au mers mai departe, încercând să afle numărul victimelor regimului comunist. O astfel de cuantificare, le-au explicat profesorii Facultăţii de Sociologie şi Comunicare, este greu de făcut, mai ales dacă nu este stabilit referențialul: dacă sunt luate în calcul persoanele care au avut de suferit de pe urma opresiunii politice, rezultă un număr. Însă, dacă analiza este extinsă și la persoanele care au fost afectate de măsurile luate de fostul regim (cum a fost, de exemplu, interzicerea avortului și a mijloacelor contraceptive) cifra este mult mai mare.

„Pentru studenți a fost o experiență interesantă, pentru că au aflat lucruri despre istoria recentă a Brașovului, dar au putut vedea și cum s-a transformat orașul. Practic, pentru studenții din Olanda, dar și pentru cei din România, a fost un experiment interesant, o cercetare exploratorie despre evoluția unui oraș. Aceste repere vizuale i-au ajutat să înțeleagă mai bine perioada comunistă, pentru că au avut termeni de comparație. Au văzut halele lăsate în paragină de la Roman și magazinele din zonă, dar au aflat că acel loc este important pentru Brașov, pentru că acolo a izbucnit revolta muncitorilor brașoveni din 15 Noiembrie 1987. Au văzut coada de pe strada Republicii (de la simigerie, n.r), dar au aflat şi despre perioada economică extrem de dificilă a României din anii 1980, când era o penurile alimentară. Au văzut urmele de gloanțe de pe clădiri și au aflat, pe scurt, istoria Revoluției din 1989, când, și la Brașov au murit numeroși oameni. Practic, ei și-au atins obiectivul. Au putut cunoaște o parte a României în mod autentic”, a declarat conf. dr. Florin Nechita, profesor al Facultăţii de Sociologie şi Comunicare de la Universitatea Transilvania.

WORTH, un proiect despre rezistenţa femeilor, în secolul XX

Explorarea Brașovului de către studenții a fost legată şi de un proiect de cercetare al Universității Transilvania, ce vizează femeile implicate în rezistența anticomunistă. WOmen in Resistance in 20th century (WORTH) este un proiect finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului Programul Citizens, Equality, Rights and Values ​​(CERV).

Proiectul WORTH, care implică cinci organizaţii nonguvernamentale din Italia, Slovenia, Portugalia, Polonia și România,  își propune să sporească cunoașterea și înțelegerea istoriei rezistenței femeilor în timpul secolului al XX-lea în Europa. Proiectul invită la o reflecţie transnaţională asupra subiectului, în general, şi asupra rolului jucat în tranziţia democratică, în special. De asemenea, el promovează o cultură internaţională a amintirii şi oferă o inţelegere mai echilibrată a culturii de gen.

WORTH implică diverse activități destinate în primul rând tinerilor și studenților, utilizând metode de educație non-formală și tehnici de gamification. Aceste activități, cum ar fi Urban Trekking sau evenimentele Human Library (Bibliotecă vie), urmăresc să stimuleze reflecția și să implice activ tinerii. Combinând evenimente locale cu conferințe și seminarii internaționale, proiectul creează un spațiu pentru împărtășirea experiențelor și promovarea unei înțelegeri mai ample a istoriei europene.