Connect with us

Cotidian

FOTO & VIDEO. Istoria fast food-ului, prezentată la Casa Junilor din Brașov. Comportamentele culinare din Imperiul Roman, actuale și în ziua de azi

Published

on

Fast food, un comportament culinar controversat face parte din istoria umanității. Aceasta fost punctul de pornire a unui inedit ce s-a desfășurat joi seara la Casa Junilor din Brașov: atelierul cu degustare „Thermopolia și merenda- Fast Food-ul care ne-a însoțit din vremea romanilor”, la care au participat câteva zeci de persoane. Evenimentul face parte din proiectul cultural „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane”, derulat de Agenția Metropolitană Brașov (AMB) în parteneriat cu Muzeul de Etnografie Brașov. Pentru acest proiect, AMB a obținut o finanțare nerambursabilă din partea Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Participanții la evenimentul de la Casa Junilor au avut ocazia de a afla de la istoricul Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie Brașov, detalii interesante despre preparatele culinare din perioada romană, despre preluarea lor de către alte popoare, despre „thermopolia”, care era un fel de chioșc în care se comercializau diferite feluri de mâncare și băuturi.

„În orașele din Imperiul Roman în care, în afară de casele bogaților unde exista o sală specială pentru bucătărie și bucătari, cei care stăteau în așa numitele «insule», care erau niște blocuri, nu aveau spații pentru bucătărie. Ei erau clienții unor «unități de alimentație publică» din vremea respectivă, așa numitele taverne, pe care le știm toți și un fel de chioșcuri cu deschidere la stradă, asemănătoare cu cele actuale, cu bolți, care se numeau «thermopolia», în care se serveau și mâncăruri calde. În aceste spații se preparau produse la grătar sau cuptor, dar existau și niște vase, numite «dolia», un fel de ceaune din lut, în care pregăteau supe, ce puteau fi cumpărate în mici vase de lut (un fel de caserole ale zilelor noastre, n.r.)”, a explicat Stănescu în timpul părții „teoretice” a atelierului, când a oferit serie de detalii despre preparatele culinare romane.

Cum s-a născut „fast food-ul roman”

Astfel de unități de alimentație publică nu erau întotdeauna sigure pentru consumatori, a continuat istoricul:

„Erau multe insecte care puteau altera mâncarea. În aceste condiții, împărați romani, precum Tiberius, Claudius sau Nero, au încercat să limiteze acest tip de servire a populației. Unii ai interzis activitatea acestor unități în anumite zile, alții prepararea cărnii sau a vinului cald. Erau permise mici gustări cu lipie – care au contribuit la dezvoltarea unor produse precum pizza – sau salatele. Este interesant, pentru că vedem că și în epoca romană erau probleme asemănătoare celor actuale și exisa și atunci o tendință de reglementare”, a continuat Stănescu.

Altfel, spus, regulile instituite de autoritățile romane au „deschis drumul” produselor care acum sunt definite ca făcând parte din categoria „fast food”.

Însă, a mai spus Stănescu, „fast food-ul ne-a însoțit de la începutul umanității, de când primul om a fript prima bucată de carne, de când a fost făcut primul ochi din ou sau prima papară, de când au fost pregătite alimente pe care să le ia pe drum”.

Fast food, a mai enumerat Alexandru Stănescu, este și micul pe care îl cumpărăm din diferite locuri, dar este și pachetul pe care îl ia elevul la școală.

Brânza, un „brand” al latinității

Multe preparate culinare ale acelei perioade istorice s-au extins și în alte zone ale Europei. Unul dintre ele este brânza de oaie, un aliment care a devenit emblematic apoi pentru țări precum Franța, Italia sau România.

„Influența romană s-a manifestat la noi și prin obiceiurile pastorale și prin creștinism. Romanii mâncau de trei ori pe zi brânza. Este un produs specific latinității. În alte zone ale lumii, laptele de oaie sau de capră era folosit pentru pregătirea iaurtului sau a altor preparate”, a mai spus Stănescu.

Un proiect de „educație a gustului”

„Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” face parte dintr-o serie de proiecte ale Agenției Metropolitane Brașov prin care Alexandru Stănescu a precizat că se face „educație a gustului”.

„Acesta este un proiect este o continuare a altor proiecte ale noastre prin care încercăm să mergem pe urmele gastronomiei românești, să redescoperim gastronomia veche europeană, cum este și cazul celei romane. Am abordat și aspecte mai contemporane, cum sunt cafelele sau cafenelele sau alte teme ce țin de perioada modernă”, a explicat Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie, care a documentat și pregătit informațiile pentru activitățile incluse în acest proiect.

Ce evenimente urmează

În perioada următoare, prin proiectul „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane”, va fi lansată broșura „Rețete și povești culinare din Brașov. Fabuloasa istorie a cafelei, portocalei și a mirodeniilor”.

„Prin realizarea acestei broșuri, și documentarea celor 7 capitole, publicul larg va avea acces la informații interesante privind comerțul de mirodenii în Evul Mediu și Epoca Modernă, în centrul și sud estul Europei, despre marile tradiții culinare urbane, despre apariția și evoluția cafenelelor care în Imperiul Habsburgic aveau rolul de a fi etalonul calității vieții urbane și un simbol al modernității”, a afirmat directorul Muzeului de Etnografie Brașov. Alte 5 videoclipuri vor cuprinde rețetele care prezintă în mod grăitor moștenirea culturală, imaterială, intangibilă lăsată de cultura austriacă a cafenelei”, a precizat Alexandru Stănescu.

De asemenea, în cursul acestei luni vor fi atelierele „Ciocolatherium”.  

Pe de altă parte, prin acest proiect, în cursul lunii septembrie s-au mai desfășurat trei evenimente inedite: „Basmul și povestea – ca izvor al bucătăriei românești” (12 septembrie), „Cafea și cafenele – extraordinara aventură a unei băuturi care în 3 secole a devenit simbolul lumii moderne, al burgheziei și oamenilor întreprinzători” (19 septembrie) și „Five O Clock tea – reconstituirea eveniment de epoca cu costume si preparate culinare” (26 septembrie).

Ideea acestui proiect a pornit de la premisa că atât brașovenii, cât și turiștii doresc să afle informații privitoare la patrimoniul cultural brașovean.

„Ne-am propus ca prin acest proiect cultura tradițională a românilor brașoveni să fie descoperită, prin metode atractive si accesibile ca demonstrațiile, implicarea lor în activități interactive (degustări)”, a explicat managerul de proiect, Andreea Cojocaru.

Valoarea totală a proiectului „Soacra cu trei nurori și povestiri culinare urbane” este de 158.931,74 lei, din care 142.394,24 lei – finanțare nerambursabilă din partea AFCN și 16.537,50 lei – contribuția AMB.

Continue Reading
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Cotidian

Planul Urbanistic Zonal în care este inclusă noua catedrală din Brașov, în dezbatere publică. Brașovenii pot transmite observațiile până în 3 aprilie

Published

on

Primăria Brașov a publicat pe site-ul instituției, la secțiunea „Urbanism”, anunțul privind derularea etapei e consultare publică a Planului Urbanistic Zonal „Centrul Civic”. În documentația de amintită este inclusă și catedrala ortodoxă ce ar urma să se construiască în Centrul Civic, proiect susținut de unii dintre brașoveni, dar contestat de alții.

Documentația poate fi consultată în format electronic (pe site-ul Primăriei) și în format fizic, la sediul Primăriei Brașov, Bulevardul Eroilor nr. 8, cam. 1, Centrul de Informare pentru Cetățeni (program luni și miercuri: 14.00 – 16.00; marți și joi: 10.00 – 12.00; vineri: 12.00 – 13.00).
Publicul este invitat să transmită observații sau propuneri până la data de 3 aprilie 2026. Observațiile se pot transmite pe e-mail (contact@brasovcity.ro) sau prin poștă, la sediul Primăriei (Bulevardul Eroilor, nr. 8, Brașov, Județul Brașov, Cod poștal 500007).

Catedrala ar urma să se construiască pe o parcelă cu suprafața de 3.765 mp, iar Primăria Brașov a dat asigurări că pentru această investiție nu se vor aloca bani de la bugetul local.

Continue Reading

Cotidian

Transport gratuit în „Vinerea verde”, pe două linii metropolitane deservite de RATBV. Programul va fi operațional de luna viitoare

Published

on

Asociația de Transport Brașov a anunțat că „Vinerea Verde”, prin care se acordă gratuitate pe liniile operate de RATBV în localitățile care se înscriu în program, se va aplica și în Predeal și Fundata. Aleșii locali din cele două localități au hotărârile de Consiliul Local, iar gratuitatea de vineri se va acorda începând cu data de 3 aprilie.

Amintim că în acest program s-a înscris și Primăria Brașov, astfel că, din luna aprilie, în fiecare zi de vineri, pe durata întregii zile, toți călătorii vor putea utiliza transportul public fără obligația de a deține un titlu de călătorie. Operatorul RATBV va adapta sistemele de control și informare a călătorilor în consecință. Costurile generate de acordarea gratuității vor fi suportate din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale participante.

Reprezentanții Asociație de Transport Brașov au precizat că în perioada următoare, programul „Vinerea Verde” va fi extins și la nivelul altor unități administrativ-teritoriale deservite de RATBV.

Continue Reading

Cotidian

Restricții de circulație în Valea Oltului. Până în 15 iunie, vehiculele grele trebuie să folosească rute alternative

Published

on

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a anunțat că în perioada 17 martie – 15 iunie sunt instituite restricții de circulație pe DN 7, zona Valea Oltului, între Boița (SB) și Râmnicu Vâlcea (VL). Măsura vizează vehiculele cu masa mare de 7,5 tone, cu excepția Autovehiculele de transport persoane.
Interdicția este necesară pentru lucrări de montarea de plase și bariere de retenție pe versanți, în județul Vâlcea.

În perioada amintită, șoferilor li se recomandă următoarele rute ocolitoare:

  • București – A3 – Ploiești – DN1A – Brașov – DN1 – Vestem;
  • București – A1 – Pitești – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria.

Continue Reading

Trending